Crin-Triandafil Theodorescu: "Deci Dumnezeu s-o supărat, dar nu ca noi, nu și-a ieșit din pepeni, n-a zvârlit fulgere vindicative și nici n-a produs un cutremur urmat de-un tzunami"

Colindul ăla e mare cât o profeție, ar trebui să ne cutremure pe toți, pogorât-o pogorât, Domnul Sfânt p-acest pământ, în mijlocul satului, la casa bogatului, și sună Dumnezeu la interfon și întreabă dacă e cina gata de cinat, bogatului îi sare muștarul, cina lui nu e pentru sărăntoci ca Dumnezeu, să-i acordăm clemență, Dumnezeu S-a născut în iesle și când bate la poarta bogatului e îmbrăcat în…

View On WordPress

Ce-i viața fără iubire și speranță?

E ca o barca ancorată în pustiu

Atârnând d-un fir de ață

Ști și tu cum și eu știu.

Și facem noduri peste noduri

Crezând că nu cădem în gol

Dar cât sa tina si-o sperantă?

Când ce-i cu noi nu e ușor.

Și batem timpul cu privirea

A ta de-acolo si-a mea aici

Cât să ajungă și răbdarea

Când șansele-s atât de mici.

- Ai vin?

Şi se intamplase sa am un vin in casa, primit de la niste prieteni.

- Da, da am.

- Ai si gheața?

- Am si gheata.

Am stat cu el se vorba, nu foarte mult. Se deschidea in fata mea, nu ma suparam ca o facea.

O facea incet, dar o facea in ritmul lui.

- Ai avut o zi buna?

- Da, de ce?

- Nu te superi daca aveam si noi putina distractie in seara asta?

Am inghitit in sec, nu stiam ce se intampla daca spun da si nici daca zic nu. Eram in living pe canapea, dupa care dintr-o data ma prinde de incheieturi si ma lasa pe spate.

Ma saruta pe gat, iar apoi pe buze. Ma musca putin de buza de jos, dupa care imi da tricoul jos. Nu purtam lenjerie, avand in vedere ca nu-l asteptam.

Imi zambeste apoi ma saruta de la gat in jos. Coboara pana la zona intima, dupa care imi face niste cerculete cu limba pe abdomen. Ma saruta in partea intima, facandu-ma sa gem usor de placere. Isi desface incet fiecare nasture de la camasa, facandu-ma sa astept, pentru ca in subconstientul meu chiar imi doream sa ne futem.

Isi da pantalonii, si boxerii jos " O vrei? " imi zice asta pe un ton pervers.

Dau afirmativ din cap, dupa care incep sa sug penisul, iar el imi ejaculeaza pe fata. Era placut..

Ia un cub de gheata, il baga in gura si apoi mi-l pune mie pe sani printr-un sarut. Misca cubul de gheata cu limba pana la crapatura de la zona feminina, ceea ce ma facea sa tresat din cauza cubului rece.

Isi face intrarea inauntrul meu incet, dupa care exagereaza facandu-ma sa gem...Ma saruta in tot timpul asta, si daca stau sa ma gandesc, e pentru prima oara cand simt adrenalina.

In aceea seara am experimentat mult sensatii noi, si el a ramas la mine peste noapte, am dormit si in acelasi pat, imbratisati...ceea ce a fost putin ciudat.

Cel mai dureros lucru e sa simti ca e posibil sa se termine. Amandoi o stim, dar nici unul dintre noi nu are curaj sa faca pasul pentru ca ne iubim.

Doar ca iubirea nu e de ajuns.

#confesiunianonime

... Si cand imi spuneai în noapte

că doar a ta sunt,

când îmi luai inima-n brațe

Și mă lăsăm dusă de vânt.

Când ne duceam poveri în spate

Sa nu simțim atâta dor

Treceau orele-n uitare

Cu visele pictate-n nor.

Când râdeam la orice glumă

Fie ea de noi, sau ei

Sau pe suflet era brumă

Eram acolo, ca de obicei.

Dar umbrele din viața ta

Te-neacă în praf de pustiu

Și eu nu mai sunt a ta

Sau cel puțin, eu nu mai știu.

Din miile de lucruri bune

Ce ți-au colorat privirea

Vezi doar negre urme

Și cauți din nou ieșirea.

Din brațe calde ce-ai avut

De ce transformi o piatră?

Ți-e teamă ție de trecut

Dar, nu e ca altădată.

Iubirea, tu nu știi ce-înseamnă

Sa plângi de fericire

Habar n-ai tu la ce te-ndeamnă

O sinceră privire.

Calci pe ale noastre vise

Le arzi, le sufli și le-ngropi

Ca tu nu ai știut de fapt....

Dacă să iubești poți. "

03.02.2024 noaptea

#C

Bună! Am decis să adaug și eu ceva aici... Vorbesc nativ română și sincer încerc să vorbesc mai formal ca să înțelegeți... Altfel, aș da-o pe romgleză instant.

Româna este una din limbile "romantice", sau, venite din latină. Este și cea mai folosită din limbile romantice de Est, care au influențe slavice, dacice, balcanice etcetera. Noi avem cuvinte provenite din rusă, sârbă, turcă, alte limbi străine care nu au influențat celelalte limbi romantice.

Româna este... Unică. Grea gramatica, dar frumoasă când știi ce faci. Are cele mai colorate înjurături și o gamă variată de dialecte și regionalisme.

Nu este întâlnită des online... Dar, datorită vouă, azi sunt mândră să spun că DA! vorbesc românește.

Salutări din Dâmbovița <3

Love your description!! Thank you for the first Romanian on this blog!

pentru prima dată, după mult timp, am simțit liniște, o liniște profundă care-mi estompa toată gândirea din ultima vreme. efectiv, vocile din capul meu s-au oprit din momentul în care știam c-o să vii și-am început să te aștept. am început să te aștept cu o energie, cu un dor pe care nu-l știam, nu-l mai simțisem.  și nu știu, dar corpul tău s-a pliat peste corpul meu ca și cum ar fi fost un întreg. inima îți bătea, inima îmi bătea, sub o mare de stele, iar între noi și ele nu era nimic mai mult decât un gol imens. nu ți-aș mai fi dat drumul și cred că nici tu n-ai mai fi făcut-o. te-am simțit la fel de liniștită.

cu tine, sub stele.

@arhitectul

Mi-ai scris azi, și în locul amintirilor cu noi care îmi treceau prin gând ca un tren prin fața ochilor, de data aceasta am simțit doar pace. Mă bucur că ești bine, si eu mă mai gândesc la tine, dar de data aceasta nu pot spune ca aș mai sari în sus de fericire la mesajul tau, sau că aș plânge pentru ce am fost.

De data aceasta te-am iertat și sunt împăcată cu sfârșitul nostru. De acum îți doresc tot binele, însă nu vreau să aud vreodată de el.

Regina Maria printre căpeteniile indienilor Sioux.

„După ce mi-a cuvântat în mod misterios, bătrânul războinic și-a scos propria coroană de pene și a așezat-o pe capul meu ca să o păstrez. Pentru mine a fost o onoare colosală care nu se acordă femeilor decât cu ocazii foarte rare, dar am fost declarată de ei drept „Femeie Războinic”, titlu care își are ironia sa, căci eu mă aflam într-o misiune de pace.

Coroana de pene așezată cu toată seriozitatea pe capul meu: a trebuit să mă las jos pe o piele de bizon și am fost ridicată de toți indienii și purtată solemn la cortul lor și poftită înăuntru. Deoarece intrarea era foarte joasă și penele mele uriașe, a trebuit aproape să mă târăsc înăuntru, în mâini și în genunchi.

Aici, conform unui vechi obicei, ar fi trebuit să ne crestăm cu cuțite și să ne amestecăm sângele, dar lucru acesta a fost făcut într-un mod mult mai civilizat și într-o manieră umană: am fost doar înțepați cu un ac, iar sângele nostru a fost amestecat de ofițerul ce servea drept intermediar. Mi-au fost oferite daruri și am întors amabilitatea, oferindu-le broderii românești. Cu cântece și dansuri am fost condusă înapoi în tren. Scena a satisfăcut din plin și am fost nu numai interesați, ci și amuzați.”

Discursul ținut de Red Tomahawk :

ONORATĂ FEMEIE CĂPETENIE

[SIOUXII NU AU UN CUVÂNT PENTRU „DOAMNĂ” SAU „ÎNĂLȚIMEA VOASTRĂ” SAU „REGINĂ”, IAR CUVÂNTUL FEMEIE E FOLOSIT TOATĂ REVERENȚA ȘI TOT RESPECTUL]

VREAU SĂ-ȚI SPUN ACUM CÂTEVA CUVINTE. VEZI AICI PE ACEST SOLDAT [MAIORUL A.B. WELCH]. EL ESTE, PRIN ADOPȚIUNE, UNUL DINTRE AI NOȘTRI ȘI ÎI SPUNEM FRATE. EL MI-A SPUS CĂ EȘTI „CÂRMUITOAREA UNEI NAȚIUNI ȘI O FEMEIE RĂZBOINIC.” AM TRIMIS PESTE OCEAN MULȚI DINTRE TINERII MEI CA SĂ LUPTE CU DUȘMANUL. OAMENII TĂI AU FOST PRIETENI CU OAMENII MEI ȘI AU LUPTAT ÎN ACELEAȘI BĂTĂLII. MI SE SPUNE CĂ AI FOST ÎN ACEL RĂZBOI ȘI ATUNCI AI FĂCUT SACRIFICII. MI SE SPUNE CĂ MULȚI DINTRE TINERII TĂI AU FOST ÎNGROPAȚI DEPARTE DE ȚARĂ. NOI AM DISCUTAT DESPRE ACESTE LUCRURI. NOI VREM SĂ TE ONORĂM. O FEMEIE NU POARTĂ COROANĂ DE PENE DE VULTUR DECÂT DACĂ A SĂVÂRȘIT FAPTE EXTRAORDINARE DE EROISM. CONTRIBUȚIA PE CARE AI ADUS-O ÎN ACEL MARE RĂZBOI NE-A FĂCUT PE NOI, CARE SUNTEM DIN PREERII, SĂ TE ÎNDRĂGIM. SIMȚIM CĂ AVEM ÎN TINE UN CAMARAD PE CALEA RĂZBOIULUI.

DE ACEEA, ÎȚI OFER ACEST ÎNALT ÎNSEMN DE BRAVURĂ ȘI ÎȚI DAU NUMELE DE „WINYAN KIPANPI WIN” (FEMEIA PE CARE O CHEMI) ȘI EȘTI ACUM SORA MEA.

8 August 2023, 13:37

Nu de mult am luat pauza de masă și continui pauza fiindcă nu prea am chef de muncă. Am avut parte de un weekend de relaxare și deși sunt încărcat, parcă îmi doresc în continuare să fiu în natură și cu tine alături.

Vreau să îți mulțumesc pentru faptul că m-ai luat cu tine în vacanța aceasta. A fost foarte drăguț totul, am mâncat foarte bine și m-am încărcat cu multă energie.

Suntem foarte frumoși împreună, știi asta, nu? Aștept să primesc pozele, să mai facem unele și să fac un album cu poze cu noi doi, pentru amândoi.

Se vede pe mine că sunt apăsat după ultima lună, că sunt afectat. Te văd și pe tine afectată, ținută în loc de ceva. Aș vrea să știi că sunt aici să te ajut, să te ascult. Vom face lucrurile să funcționeze, dar am nevoie și de informații din partea ta, să nu mă mai respingi și să comunicăm.

Sper că ți-au plăcut bilețelele. Dar și micul cadou. Mă inspiri zi de zi. Ador să îți fac masaj, să adormi în brațele mele. Mi-aș dori ca serile să se finalizeze cu tine în brațele mele, iar dimineața să fac cafeaua și să te privesc cum fumezi la geamul dormitorului meu.

Sper și cred că vom face într-o zi acest pas. Eu privesc cu bucurie spre viitor, fiindcă tu ești prezentul și viitorul meu.

bă voi va dați seama cât de,,,, normali,,,, erau toți scriitorii ăștia de toate generațiile îi studiază?

gen zic normali pt ca toate profele de romana îi idolatrizează ca și cum fac parte din nush ce cult dar de fapt aia erau cam,,, eh?

gen eminescu NU DOAR ca scria porno EXTREM de nașpa (eu chiar le-am citit și este numai tasteless material) dar pe deasupra era și un ditamai antisemit??? gen noi am numit peste jumătate dintre instituțiile culturale din România după un antisemit care scria porno nașpa.

apoi creangă a scris o poveste despre un țăran care planta porumb si a trecut Iisus pe lângă el și l-a întrebat "ce semeni aici?" și ăluia i se luase de tot și i-a zis "uite ca semăn niște pule" și după-aia CHIAR AU CRESCUT NIȘTE PENISURI IN LOC DE PORUMB și apoi i-a zis o baba sa le vândă drept dildo-uri și omul meu ii vinde unul unei doamne și apoi aia se vede cu soția unui preot care era horny și doamna aia ii zice preotului sa aducă cutia unde își tinea dildo-ul și preotul când se întoarce deschide cutia și vede penisul și îl scutura (lucru care,,,, întărea,,,, penisu) și apoi penisul ala,,,, își fac treaba și preotul fuge de la trauma și teama și pe deasupra creanga era și un urs dar asta e mișto.

despre Caragiale nu ma plâng ca omul meu scria satira politica, însă eu sunt cam proasta și nu ma prind de toate glumele alea și aparent branzovenescu și farfuridi erau gay???? gen de ce am aflat asta atât de târziu???

și gen titu maiorescu era un sexist și a zis ca femeile sunt biologic mai proaste decât bărbații NOI AM NUMIT O ȘCOALĂ DUPA ASTA MA IAU DE CAP

also creminescu e canon va pup <<<333

Relațiile toxice sunt cele din care se iese cel mai greu.

Fiecare relație trece prin suișuri și coborâșuri și are un anumit nivel de toxicitate, relațiile care sunt ele în sine toxice se diferențiază prin faptul că momentele negative din ea le depășesc cu mult pe cele pozitive. O relație toxică dăunează emoțional, mental și uneori chiar și fizic unuia sau ambilor parteneri. Când o relație e toxică, asta îi aduce treptat pe unul sau pe ambii parteneri în puncte de epuizare emoțională, făcându-i să se simtă neînțeleși, nesprijiniți sau de-a dreptul sufocați.

Nefericirea în relație nu este un semn al unei relații toxice, însă orice relație care te face să te simți mai rău decât mai bine poate deveni toxică în timp și orice relație toxică se poate transforma într-una abuzivă.

În timp, relația toxică afectează stima de sine, ne deconectează de ceilalți și de noi înșine astfel încât ajungem încet încet să nu mai putem recunoaște un comportament echilibrat și sănătos, iar asta va duce la izolarea socială, la autoblamare, imagine distorsionată a sinelui.

Ai spune că relația toxică ar trebui să fie ușor de abandonat și totuși mulți oameni nu reușesc să se rupă în afara lor, în mare parte și din cauza faptului că sunt ei extrem de conștienți de faptul că ar trebui să iasă din relație, iar faptul că nu reușesc să o facă îi sperie și mai mult.

Relația toxică e ca un organism care vrea să te asimileze. E greu să te rupi atunci când ești parte din el, dar poți să te desprinzi atunci când conștientizezi faptul

că ești un întreg, că ai resurse proprii, granițe persoane, creier, suflet și corp care să te poarte organic și metaforic exact acolo unde ai nevoie❤️

Poți

Nu ești parte dintr-un întreg

Tu ești întregul

🫶🏻🫂

— Sandra O'Connor

Draga mea,

    Îți scriu aceste rânduri din egoista mea iubire ce încă eu ți-o port, și la fel ca și ieri, îmi înec amarul și dezamăgirea prin cântecul nostru preferat, și în fiecare zi închin în cinstea ta un pahar plin de amintiri, sperând că undeva acolo cel care te are acum în brațele lui, te va face mai fericită decât am făcut-o eu, cel care ți-a ucis acea strălucire și căldură, cel care ți-a distrus visele, speranțele și sufletul odată cu ele.

Îți scriu căci dorul și durerea m-au năpădit de îndată ce am realizat că am pierdut totul: iubirea ta, căldura și grija ta, brațele tale în care mă țineai, privirea cu care mă mângâiai, și nu în ultimul rând, te-am pierdut pe tine. Tu erai căldura din frigul ce mă înconjura.

Nu-ți scriu aceste rânduri pentru a te opri din drumul tău doar ca să-ți arunci privirea în trecut acolo unde sunt eu prins așteptându-te, ci îți scriu pentru a-ți mulțumi pentru tot acest trecut frumos și plin de amintiri strălucitoare și călduroase pe care mi le-ai oferit, lăsându-le apoi în urma ta ca pe un bagaj prea dureros și greu de târât pentru tine. Dar nu te judec pentru asta și nici scuze nu-mi caut, ci am să car eu acum acel bagaj dureros, greu și sufocant.

Nu-ți voi blestema iubirea ce încă ți-o port adânc în mine, și nici alegerea ta din acea zi când, fără milă, m-ai abandonat în mijlocul camerei în timp ce eu priveam la spatele tău ce continua să se depărteze tot mai mult de mine, și la ușa care rămăsese încă deschisă mult timp după ce ai plecat. Știi, nici acum nu am reușit să o închid, și încă te aștept în pragul ei în fiecare zi, privind în zare până când lacrimile încep să-mi umple ochii încețoșându-mi privirea. Și nici n-am să-ți doresc tot răul din lume, și nici să suferi la nesfârșit din cauza egoismului meu, nu voi arunca în tine cu vorbe jignitoare, și nici nu te voi lovi cu ele peste suflet satisfăcându-mi orgoliul bărbătesc.

Nu-ți voi spune cât de mult îmi plâng durerea în timp ce scriu aceste rânduri, și nici cât de mult aș vrea să pot șterge tot ce-am trăit cu tine, toată suferința pe care ți-am provocat-o, toată durerea cu care ți-am amărât sufletul, doar ca să nu mă fi întâlnit niciodată pe mine, cel care n-a știut să te prețuiască, să te protejeze și să te iubească așa cum meritai.  Nici nu știu dacă mai am dreptul să plâng, dacă mai am dreptul să te aștept, așa că doar îmi voi lăsa regretele să-mi atârne de inimă, să mă sufoce și să mă chinuie pentru că am fost prea orb, prea nătâng în fața iubirii tale și te-am târât prin grădina cu spini ai nemerniciei mele.

Te-am avut și te-am pierdut, și nici măcar un singur cuvânt sau gând nu poate descrie ceea ce simt acum, căci dacă aș putea, te-aș picta pe fiecare nor de pe cer, pe fiecare zid, pe fiecare frunză ce se desprinde din copaci, și te-aș expune neîncetat în galeria sufletului meu, scriind eseuri întregi despre tine pe foile gândurilor mele. Te-aș îmbrăca în flori nemuritoare și ți-aș uda petalele cu picăturile de rouă ale iubirii mele, te-aș îmbrăca în zâmbete și-n parfum de fericire, te-aș zugrăvii pe pereții acestei case și te-aș admira pururea și neîncetat, și te-aș strivii sub ochii mei plini de afecțiune și iubire, iar dorul meu te-ar strânge în brațe până te-ar imprima pe pielea mea fierbinte ca un tatuaj.

Dacă aș putea te-aș cânta ca pe o odă, te-aș înălța la cer să strălucești mai puternic decât orice altă stea, și te-aș venera ca pe-o zeiță oferindu-ți în fiecare zi drept ofrandă inima și trupul meu, așezându-te pe altarul existenței mele.

Nu am să te urăsc pe tine cea care m-a abandonat, căci ar însemna să îmi urăsc alegerea pe care am făcut-o atunci când ți-am întins prima dată mâna și-am sărutat-o, și nici nu aș încerca măcar să te blestem. Nu aș putea ucide ce-a mai rămas din noi, și nici nu-mi voi dori sfârșitul tău, căci tu mi-ai fost și încă-mi ești ființa cea mai dragă, alinare și pansament. Și aș minți dacă aș spune că am uitat tot ce am trăit cu tine, că am uitat de noi. Am îndesat în acel bagaj dureros, greu și sufocant toate scrisorile pe care ți le-am scris de când ne-am despărțit. Vor exista acolo pe vecie, vor fi doar niște file de jurnal, niște măzgâlituri ale unui suflet stângaci, egoist și rece, vor fi ca niște amintiri fără destinatar, ca niște lacrimi pline de regrete și fierbinți ce-mi ard pielea lăsând dâre sângerii pe care tu nu ai să le vezi niciodată căzând pentru tine, căci draga mea, tu acum ai ajuns într-un loc unde nu te mai pot ajunge decât cu privirea și cu gândul. Acum ești mult prea strălucitoare și prea caldă pentru lumea mea rece și întunecată.

Draga mea, nu fii tristă și nu plânge, pentru că eu acum sunt fericit rătăcind prin grădina aceea plină cu spini ai nemerniciei mele, simțind ce ai simțit și tu atunci, în timp ce orgoliul meu încă îmi mai bate-n piept.

Cu stimă și iubire,

De la un bărbat ce nu a știut să iubească!

@un-suflet-anonim

Dar Dumnezeu e bun cu noi

Să ne ridice din gunoi

E bun și milostiv, El este

Și-aceasta nu e doar poveste

El poate ca din rău să facă bun

Și din prăpastie să facă drum

El poate ca și-n viața mea

S-aprindă-o luminiță sau o stea.

- Părintele Pimen Vlad

Ești în mintea mea și nu știu cum să  te scot de acolo, nu știu nici dacă chiar vreau sa o fac. Am avut un trecut tumultuos, care pana și acum își manifesta influentele în prezentul meu, încă hoinăresc prin haosul pe care tu începi să-l  stăpânești.  Reușești sa îl calmezi prin simpla ta prezență, care îmi e atât de necesara în aceste momente. Am nevoie de tine, am nevoie sa ai nevoie de mine, am nevoie sa ma îmbrățișezi și să-mi injunghii inima cu pumnalul iubirii tale ascunse după un câmp magnetic al întunericului.  Când dezorientare era cuvântul care ma definea ai apărut tu prin câteva coincidențe stranii și m-ai  luat de mana aducandu-ma pe drumul pe care trebuia sa nu îl părăsesc.  M-ai  făcut să-mi regăsesc o parte din mine, o parte de care aveam cea mai mare necesitate în aceasta perioadă. Încă mai am părți împrăștiate prin univers, încă ma cufund în haos și gânduri întunecate,  dar momentele acestea devin din ce în ce mai rare și cu o durabilitate nesemnificativa, ținând cont ca înainte eram pierdut chiar și pentru câteva săptămâni prin lumea mea. Nu ai venit și mi-ai aruncat în fata ceva de care nu aveam nevoie, ci acel ceva care ma fascinează,  misterul. Gândul ca trebuie sa se ascundă ceva după aceasta carapace a trupului tau sensibil mi-a  accentuat motivația de a rămâne lângă tine, iar acum încep sa nutresc și sentimente.  Încă nu am făcut un inventar al lor, dar sunt complexe și încărcate, nu as vrea sa le stric strălucirea întinzând mana după ele prin interiorul meu.Îmi vine cam imposibil sa cred, dar cu toate  ca am avut doar câteva momente împreună,  chiar și asa , acelea și-au lăsat adânc  imprimata amprenta pe ființa mea, încât acum îmi e dor, atât de dor încât as fi în stare sa merg pe jos toți kilometrii care ne despart  doar pentru a-mi găsi liniștea în brațele  tale. Căci atunci când ma cuprind, haosul meu se ia de mana cu al tău și pleacă la plimbare, lăsându-ne în infinitatea momentului nostru, care trăiește veșnic  în gândurile noastre. Mi se sparg celulele în mine când le lipsește parfumul tău care le-a îmbălsămat și le-a făcut baie cu petale de trandafir, când erau toate pline de petrol. Vreau sa fii aici din nou pentru a ma asigura ca nu te mai las sa pleci, sa te joci o infinitate prin parul meu, să-mi săruți buzele înfometate și sa lași totul în jur sa moara,  noi doi fiind singurii supraviețuitori ai unui dezastru inevitabil- legarea inimilor noastre cu frânghii rupte din cer și legate cu noduri pescărești pentru a nu se mai desface.Ma recompui de parca as fi o melodie stricata și ma faci sa nu știu cum sa va opresc din a te vrea, nu pentru a te avea, ci pentru a-ți arăta  frumusețea întunericului meu pe care sper ca îl vei înțelege. Probabil ca oricât m-aș  strădui sa îmbrac sub alta formă aceste cuvinte, nu ar avea același efect decât apariția lor în mod clasic aici. *M-am  îndrăgostit de tine* și nu știu cum sa ma opresc, nu pot sa o fac. E greșit,  e complicat, dar îmi semnez condamnarea la o poveste noua, plina de imprevizibil

Astăzi, acum 1 an, primeam un pandativ cu tema călătoriilor de la omul cu care credeam că voi vedea întreg Pământul. Cel care muncea mereu prea mult, care n-avea niciodată timp de odihnă, de vacanțe, de noi. Când eram tineri, n-aveam bani. Când am făcut bani, n-am avut suficient timp. Când am avut timp, am făcut un copil, când a crescut copilul ne-am pierdut părinții… și tot așa. S-a întâmplat viața.

Îmi amintesc bucuria că în sfârșit ne-a venit vremea. Să mergem #pestetot, să n-avem nimic mai important de făcut, să ne fi liniștit cu chestiile de bifat și să începem să trăim așa cum credeam că-i mai frumos pe lume: descoperind.

Două săptămâni mai târziu am decis să luăm o pauză și destinațiile călătoriilor noastre au devenit diferite.

M-am oprit din ceea ce credeam că e firesc - să aștepți mereu sincronizarea programului pentru a planifica orice - și-am plecat oriunde. Singură. La concerte, la festivaluri, la cursuri, la cafenele, la restaurant, la plimbare și chiar și-n vacanță. Pentru cineva care nu era obișnuit să facă nimic din toate astea singur a fost… îngrozitor.

N-am putut pune niciodată pandantivul ăla pe brățara Pandora pentru că mă durea fizic să-l privesc dar chiar și fără el, anul a fost mai plin decât mă așteptam.

Scriu ca să nu uit. Călătoria menită să mă ajute la a descoperi lumea ascunsă-n mine este în plină desfășurare.

#laurisme #despreMine