Știi care e problema ta? Te atașezi prea repede și prea ușor de oameni, și ajungi să faci totul pentru a-i mulțumi, pentru a-i face fericiți, și pentru a-i face să te placă. Și nu mai este vorba despre ceea ce dorești tu, sau despre ceea ce ai tu nevoie, pentru că deja ai decis să pui nevoile, dorințele, visele acelor oameni de care te-ai atașat, mai presus de ale tale. Într-un cuvânt, dai tot din tine!

Știi care e problema ta? Oferi prea multe șanse celor care nu le merită. Îi lași să profite de tine, și să te folosească în funcție de nevoile lor proprii, și astfel nevoile, dorințele, visele tale, ajung să fie ignorate, ba chiar călcate în picioare. Dar e în regulă! Așa ești tu! Îi lași pe cei la care ții să te manipuleze, să te trădeze iar și iar, să-ți înfigă pumnale în inimă, și să-ți ucidă părți din suflet, în timp ce tu, pur și simplu, continui să fii acolo pentru ei.

Știi care e problema ta? Le ștergi lacrimile, le alini inimile suferinde, le oferi îmbrățișări pline de iubire, căldură și compasiune. Îi privești în ochi și realizezi că fericirea lor e fericirea ta, tristețea lor e și a ta, iar durerea lor ajungi să o simți înzecit, și astfel devine și durerea ta. Pe când ei, lacomi și meschini, iau bucăți din tine fără milă. Te zdrobesc puțin câte puțin, dar tu îi ierți. Continui să-i ții de mâini, să-i ajuți să se ridice când viața îi pune în genunchi. Și uiți un lucru! Când viața te pune în genunchi, pe tine cine te va ajuta să te ridici?!

Știi care e problema ta? Dăruiești mult prea mult, și primești firimituri, și uneori chiar nimic. Înainte ca tu să abandonezi, ești abandonată, cari propriile lor lupte de parcă ar fi ale tale, și mergi la război alături de ei. Le oblojești rănile, îi vindeci, și-i înveți din nou să zâmbească, să iubească, să trăiască, și toate astea în timp ce tu mai pierzi încă o bucată din tine, și renunți la fericirea ta pentru a lor.

Știi care e problema ta? Ai uitat să trăiești pentru tine, să te iubești pe tine, să te bucuri de viață, să zâmbești. Ai avut grijă de alții, dar tine cine a avut? I-ai făcut fericiți pe alții, dar pe tine cine te va face fericită? Ai plâns pentru alții, dar cu tine cine va plânge? Pe tine cine te va alina? Ție cine-ți va obloji rănile și te va ajuta sa te vindeci?

Pe ei nu i-a costat nimic, însă pe tine te-au costat ani și bucăți din tine!

 liennita.tumblr.com

Vreau sa-ti vorbesc, sa-ti spun ce simt. Dar de fiecare data cand fac un pas inainte tu faci doi inapoi si ma opresti din nou in loc. Cand am de gand sa abandonez, tu ma opresti din drum. Da, suntem doi copii nehotarati care se joaca de-a sorecele si pisica, punandu-si inimile la bataie.

Sunt fericit daca tu esti fericita, chiar daca nu cu mine. Sunt fericit, chiar daca imi lipsesti.

Imi lipsesti al naibii de mult,dar stiu ca tu nu vrei sa mai auzi de mine.

Stiu ca iti este mai bine fara mine si stiu ca si tie ti-e dor uneori..

Am crescut amandoi impreuna,ne-am maturizat impreuna in urma propriilor greseli si am invatat sa iubim impreuna.

Ai fost sprijinul meu in cele mai grele momente , Ai ajuns sa fii prima si probabil ultimul om care a ajuns sa ma cunoasca 100% si sa fie langa mine mereu..si sa ma accepte si sa ma iubeasca asa cum sunt.

M-ai invatat sa iubesc si te-am iubit mai mult pe zi ce trece timp de cativa ani.

Inca o fac, mereu vei ramane in inima mea..pentru ca sincer sa fiu?

Ti-am daruit-o pe toata tie si tot la tine a ramas.

Uneori ma intrebam “ce am facut sa te merit?” si nu-mi gaseam raspuns.

Alteori ma intrebam “de ce inca sunt langa tine?”, insa mereu ajungeam la concluzia “Pentru ca te iubesc.” si nu era ceva gresit.

Chiar te iubeam, te iubesc!

Probabil de aceea sunt fericit pentru tine pentru ca mereu voiam sa te vad fericita, indiferent de situatie.

Stii ce doare mai tare decat o despartire plina de certuri in care unul dintre ei nu mai simte nimic pentru celalalt?

O despartire intre doi oameni care inca se iubesc.

O despartire in care ultimele cuvinte sunt “Sper ca intr-o zi sa putem fi impreuna pentru ca niciodata nu o sa te uit. Te iubesc.”

Te VREAU , dar voi sta în liniște si nu voi forța nimic traindu-mi viața la maxim, lăsandu-te să ți-o trăiești si tu pe a ta , având încredere că într-un final cândva... Viața ne va aduce împreună .

Te iubesc, mai puțin în cuvinte și mult mai mult, in suflet ,

Amore Mio 🌹

Stii, mi-e dor de vara. Pentru ca vara e cald, si e bine. Iarna te inchide in casa si parca iti suge toata energia de pana in adancul sufletului tau, cat de negru si gol ar fie el. Ramai in frig, singur, blocat sa mergi doar la scoala cu colegi pe care ii urasti si acasa intr-o familie monotona din care abia astepti sa pleci ca nu te mai intelegi cu nimeni, decat cu mama ta care vede starea de putrefactie in care intri pentru ca si ea a fost asa, bolnava mintal exact ca scoarta de om fara suflet care ai devenit. Te ingropi in muzica, tigari, alcool, droguri sau orice altceva prinzi doar ca sa nu ramai singur cu mintea ta ca o sa mori mai repede decat focul unei lumanari intr-un uragan autumnal cauzat de incalzirea globala. Vrei sa te intorci inapoi la vara cand singura putrefactie pe care o faceai era cea din trenul de 12 ore cu intarziere spre mare. Iti vrei libertatea de a zburda cu prietenii ca o pasare maiastra in ceruri, imbracat doar intr-un simplu maieu atat e larg incat oricine statea langa tine putea vedea in el. iti e dor de vara cand te trezeai cu cea mai dezgustatoare stare pe caldura inferala dupa ce te-ai imbatat ca porcul din bere impreuna cu prietenii tai aurolaci ca tine. Verile nu le dormeai pentru ca stateai afara si vorbeai cu prietenii, Iarna nu dormi pentru ca mintea ta se duce la toate cacaturile de s-au intamplat si sau schimbat de cand nu mai e vara. In grupul mare de prieteni pe care il aveai si il iubeai asa mult au aparut certuri si drame ce l-a destramat, creeand bisericutele ce existau foarte bine in primavara netulburate de certuri inaintea contopirilor acestora intr-un megagrup de zeci de oameni care nu se suporta intre ei. De cand nu mai e vara ai descoperit ca nu poti avea incredere in nimeni, nici macar in propria fucking familie, la care nici nu te mai poti uita fara sa iti vina sa iti dai toate continuturile stomacului afara. Vara iti e frig doar noaptea cand umbli de nebun prin oras cu cei 2 tovarasi cei mai buni ai tai sau cand iesi din marea neagra, plina de alge si poluatie acum, lasata singura sa inghete, neatinsa de mana de om pentru luni intregi, si iti e mila, pentru ca si tu te simti exact la fel ca ea. Iarna simti caldura doar atunci cand plangi singur pe salteaua adancita doar pe o parte chiar si cand nu stai pe ea pentru ca e prea atasata de comfortul greutatii tale si nu ar da drumul pentru nimic. simpatizezi cerul, caci si tu, ca si el, ramai far energie pe la ora 5 si incepi sa te stingi, lasand doar lumina din jur sa te arate. Pe toti ne doare in piept iarna, majoritatea de la frig, dar nu pe tine, pe tine te doar in piept de la plamanii prea abuzati de fumul tigarilor, chistoacele fiind singura culoare din viata ta, si de la inima sfasiata de faptul ca persoana care era exact ce manifestasei si-a facut relatie, dar oricum era afara din liga ta deci nici nu stiu de ce ai incercat ca oricum tot aici ajungeai. Daca tot suntem aici, de ce nu renunti si la cacatu asta de viata cu iarna ei belita si oameni care nu stiu sa se inteleaga intre ei ca niste oameni si se comporta ca niste animale salbatice din padurile amazoniene, da cred ca si alea au mai mult creier sa se inteleaga decat cretinii tai asa spus prieteni ca iti zic tie ca se urasc intre ei dar dupa se duc unu pe la altu acasa si rad de parca nu ar avea nicio problema reciproca, si asta iti creeaza o frica, o panica asa mare ca poate toata lumea de fapt te uraste si cei care chiar tineau la tine sunt cei pe care i-ai indepartat, unii in special pentru ca grupul te-a bagat cal de bataie ca doar tu esti fraierul care s-ar lasa folosit de prietenii lui ca doar tu esti destul de tampit sa le induri toate blestematiile nu? Ca daca nu fac ce iti cer iti e frica ca o sa te urasca si o sa te dea si pe tine afara cum i-au dat si pe restul petru care te-au folosit pe post de cal de bataie. Si cu relatiile cum mai stai? Ca am auzit ca de cand ai inceput sa fi atras de lume parca toate incercarile tale au fost niste esescuri mizerabile ajungand cu tine tot pe laba ramanand, ca na femeile care te plac pe tine sunt ....

Maturitate. Am realizat in ultima perioada de timp cat de puternica si importanta este maturitatea. Afirm cu incredere ca am deprins un grad destul de avansat al ei, cel putin pe partea emotionala. E important sa ne costientizam pozitia si sa incercam sa avansam din locul in care suntem. De ce spun maturitate? La finalul unei relatii, oamenii aleg 2 cai, eu am ales-o pe aceasta. Mi-am clarificat toate lucrurile cu mintea limpede. Stiu ca iubesc si am iubit persoana respectiva cu sinceritate si complet. Am oferit totul inimii mele asa cum am stiut eu. Am sustinut, impartasit si am crezut in momentele respective. Momentele de fericire intensa au fost adevarate. Am ales sa nu pun bariere in lucrurile bune pe care le ofer, am ales sa dau totul cu bunatate, incredere si sinceritate. momentele dificile si grele, pe acelea le-am analizat complet structural si mi-am recunoscut greselile, le-am constientizat si acum stiu si o sa lucrez la cum sa le fac ori sa dispara ori sa fie mai bine. Constientizant si acceptand partile mai proaste din noi, putem sa vindecam si sa avansam. Nimeni nu e bun in intregime, toti avem momente in viata extrem de dificile, acum sau mai tarziu, care ne pot umbrii privirea si tulbura mintea si sufletul extrem de rau. E bine sa stim de ele si sa alegem sa nu ramanem acolo, ci sa avansam. Spun maturitate pentru ca desi dorintele mele, sufletul meu si ratiunea mea isi doreau ca persoana sa ramana, am inteles si acceptat plecarea ei, fara a o blama sau a incerca o razbunare inutila. Maturitatea te invata sa nu cauti razbunarea, ura si frustrarea, sa nu arunci raul asupra celuilalt indiferent de cat de mare este suferinta, te invata sa nu cauti alte persoane pentru consolare, sau idile nebune. Te invata sa te vindeci, sa lucrezi cu tine, sa evoluezi. La finalul unui ciclu amplu de constientizare, o sa ii transmit persoanei cu care am impartit o parte din viata, ceea ce am realizat eu. Vreau sa stii si sa fii asigurat ca iubirea ce am daruit-o a fost sincera, pura si intreaga. Sa stii ca tot ce am oferit a fost cu intentie buna, ca am fost langa tine total atunci cand ti-a fost greu si am facut tot ce mi-a stat in putinta la momentul respectiv ca sa indrept lucrurile sau macar am incercat sa aduc o energie pozitiva acolo ca sa fie mai usor de dus. Sa stii ca te-am apreciat si te apreciez in continuare ca persoana, complet asa cum esti tu, cu bune si cu rele. Sa stii ca in momentele tale cele mai negative, esti inca superb, minunat si poti construi de acolo extrem de mult. Sa stii ca increderea mea in capacitatile tale, in ceea ce esti si reprezenti a ramas nezdruncinata de raul timpuriu. As vrea ca macar o data sa te privesti prin ochii mei ca sa poti constientiza ce persoana puternica, minunata, inteligenta, desteapta, iubitoare, capabila si importanta esti. Mi-as dori din suflet sa constientizezi lucrurile astea. Vreau sa stii ca lucrurile frumoase pe care le-ai oferit, au facut lumea sa infloreasca si soarele sa rasara. Lucrurile negative pe care le-ai dat doar au demonstrat ca esti om, ca ai si tu limitele tale si cu toate astea au lasat si ele flori in urma lor. De ce? Pentru ca te-ai deschis, pentru ca ti-ai aratat umbrele si cu toate astea ai evoluat, si o spun cu o siguranta de fier. Cunosti mai multe acum si ai evoluat. Sper ca in viata asta sa ai parte si de alti oameni care sa te iubeasca, sa se bucure de fiecare particica din tine pe care o oferi, sa te pretuiasca la bine si la rau, sa te respecte. In final as vrea sa fii constient ca te iubesc si atat, asa cum ai fost tu si cum esti tu, cu tot ceea ce reprezinti indiferent de moment.

Cat timp a trecut?! Nici nu am idee; mintea mi-e goala si rece, o adevarata fantoma. Nici ce s-a intamplat nu-mi amintesc; toate s-au petrecut intr-o clipire, iar eu nu am apucat sa procesez nimic. Sunt trista? Dezamagita? Sau infricosata? Intrebari fara raspuns. Tare mi-e teama ca nu voi reusi sa costientizez ceea ce mi se intampla.

Ma simt ca intr-un labirint; e musai sa gasesc portita de salvare, fiindca daca nu reusesc asta, o voi lua razna. Sunt un vulcan care urmeaza sa explodeze si sa se farame in mii de bucati, iar nimeni nu stie cand o sa se intample asta. Nu am habar cand o sa se petreaca asta, dar o simt. Ma simt cum ma prabusesc la pamant si cum aerul imi devine insuficient. Dracia asta pe care o traiesc ma chinuie si nu ma lasa sa ma adun. Mi-a luat tot. Toata viata si tot sufletul din mine le-a stors; am impresia ca sunt doar eu cu mine, insa un lucru nu mi-a putut lua, acela fiind scrisul. Atat stiu sa fac, doar la atat ma pricep atat cat pot si cat stiu. Doar scrisul imi mai face placere in ultimul timp; foi scrise imbibate in fum de tigara sufocant, atat mai am.

Nu sunt la fel ca si ceilalti; imi ia mult mai mult sa ma vindec decat am crezut vreodata; nu mai am prieteni; nu-mi mai petrec serile in baruri, fiind ametita si nostalgica; am renuntat sa incerc; am renuntat la oameni care nu ma meritau. Uneori renunt chiar si la mine… Incredibil, dar adevarat. Asta mi-e realitatea: un bucium format din durere, singuratate si scris. Asta-mi sunt. O epava scufundata la fundul marii, care candva obisnuia sa se scalde in razele soarelui si sa fie de folos celorlalti, insa am clachat si eu, sunt o fiinta la urma urmei…, iar fiintele mai obosesc de la viata, de la suflet, de la tot.

Letter for him

Sufletele pereche sunt jumătatea ta mai buna. Persoanele acelea care te completează în cel mai armonios mod, langa care poți fi cea mai buna versiune a ta de pana acum - un yin și yang format dintr-un amalgam de sentimente și trăiri ce nu pot fi exprimate sau definite la perfecție. Cum iti dai seama ca ți-ai găsit sufletul pereche, și chiar el este acela? Îl simți. Pur și simplu, îl simți. Atât. Se simte pana când nu se mai simte.

Timpul se oprește în loc de fiecare data când sunteți împreună, indiferent de când de banala este activitatea în desfășurare. Este o înțelegere în 2 care se face prin priviri, prin gesturi, și când uneori cuvintele sunt de prisos. Știi la ce se gândește celălalt fără prea mult efort, ca și cum ati fi fost împreună nu de săptămâni, luni sau ani, ci de câteva vieți întregi. 

O astfel de conexiune este o binecuvântare pentru unii, pentru foarte putini oameni care au norocul sa treacă măcar o data în viață prin așa o experiență. Din nefericire, nu toți avem acest privilegiu - dar eu l-am avut. 

Când toate erau degeaba și nimic din jurul meu nu mai avea sens din nicio perspectiva pe care încercăm sa o abordez, tu mi-ai fost alături. Mi-ai oferit o energie unica și o prezenta de care probabil nu voi mai avea parte din nou în aceasta viață. Nu m-am bucurat și nu am prețuit-o cât ar fi trebuit - dar oh, cât de recunoascatoare iti sunt TIE, jumatate mai buna a sufletului meu. Singurul lucru pozitiv și care mi-a adus un zâmbet larg pe buze și mai ales în inima, când nimic nu reușea. 

Atatea momente pe care aș putea sa le descriu aici, desi aleg sa le păstrez pentru mine, în amintirile mele pana la ultima suflare. Sunt multe, profunde și mereu unice. Nu ne-am ales și cu toate astea, ne-am găsit în cel mai nepotrivit moment, dar când timpul nu a ținut de nicio culoare cu noi doi. Toate au mers bine pana când au mers pe dos, și ai plecat. 

Nu ai vrut, sau poate da. Vreau sa cred ca nu, și inima îmi spune un singur lucru doar. Nu vom știi niciodată pana când nu ne vom regăsi din nou. În aceasta sau în alta viață. 

La fel de ușor cum mi-ai dat lumea peste cap în cel mai frumos mod, la fel mi-ai zdrobit pământul de sub picioare și m-ai lăsat sa cad; sa mă afund în acest întuneric gol și sumbru, fără ca o raza de lumina care să-mi arate calea înapoi, calea ce duce afara la caldura, la tine. 

Aș fi ipocrita sa nu recunosc cât de mult mă deranjează, cât m-a durut, cât de obosita este inima mea și în câte bucăți s-a spart intr-o singura clipita. Și totodata, aș fi mincinoasa sa nu recunosc cât de mult iti doresc fericirea, cu sau fără mine, dar una adevarata și pura, precum am fost noi. Poate. Sper. Amandoi vom fi, separat; dar nimic nu va inlocui legatura de neinlocuit pe care am avut-o.

Din acest motiv, trebuie să-mi ascund cu totul ochii, să-mi blochez picioarele obosite și inima țăndări; s-o opresc din a mai bate, atât de tare, dur. Sa nu mai fug după fantome și sa nu mai scot măcar un sunet, de frica zgomotului ce învăluie orice colțișor atins. O singura speranță, mică precum o raza de soare din acele dimineți reci de Octombrie, e puternic inradacinata în adâncul acestui suflet părăsit și acum singur, fara pereche. Si totodata, e aproape de moarte.

Lacrimile reci, șuvoaie și suspine înecate nu-și mai au un rost, ci marchează un dor necontenit care și-a pus amprenta pe același suflet incomplet. Rest de sentimente de surprindere și lipsa de credință, lipsa de cuvinte, explicații, tot - au rămas în aer, sunete și gânduri surde. Prea multe am să-ți spun și în zadar...

Inelul tău uitat la gâtul meu, și rânduri de cerneala șterse, de mult uitate. Promisiuni ce sunt acum doar vorbe goale. Inel ce-l pastrez ascuns in semn de a-l proteja pe el, pe mine, pe noi. Va fi mereu aici, precum au fost si restul.

Adio, tu - suflet pereche. Pana când ne vom vedea din nou - în aceasta sau în alta viață, pentru totdeauna. 

#sonsuzakadar #mykemal

Dor de mine,

Dor sa-mi fie mai bine, sa ma bucur cand vad oameni, sa ma exprim cu-mi vine, fara rusine, fara panica, cu sange-n vine, sa dau tot ce-i mai bun de la mine,

Imi doresc sa vie careva sa mi zica toate acestea, mai degraba mi doresc sa mi zic povestea.

Tata, mi e dor de tine si sper ca esti bine,

Asa as vrea sa i spun pe cel caruia m a crescut, suflet si trup, vreau sa compun pentru oameni,

Tata sa nu te sperii, am ajuns in lumea larga fara tine si fara mama, viata i amara n olanda.

Am crezut ca-s vre-o desteapta, viata nu i dreapta, mai urc o treapta si dau de nesimtire, ca nu s oameni ca si tine,

Ura, mila, raspunsuri gresite, e plina lumea de fete scrajelite,

Mi e dor sa vorbim, la un pahar de vin, sa ma mai iei cu ale tale, din armata, ce fata faceai cand imi ziceai de acea fata, dor sa stau sa te aud cum razi, noptile devin prea lungi,

zac amar in camera, imi doresc sa fiu moarta, de mult..

nu stiu ce sa iti mai spun, oare ai trecut si tu prin acest adevar dur?

fulgera si tuna dupa cateva zile de canicula.

eu nu fac mai nimic azi, de fapt doar stau pe

ganduri.

anxietatea iar ma omoara, prea multe “năcăjeli”, dar cu toate astea tot visez. chiar prea mult.

e rupere de nori si parca ma relaxeaza insa visele de noaptea trecuta nu ma lasa sa imi limpezesc mintea.

mi e dor de rasetele pe care le scoteam din suflet cu ani in urma, cu toate ca o vreme m au urmarit doar oameni toxici atat pe planul relational-romantic cat si pe cel amical. nu inteleg sincer de ce imi amintesc de ele cu drag avand in vedere ca au reusit sa provoace numeroase traume.

din nou tuna si parca tresar fara frica, o alta dilema, obisnuinta probabil.

tocmai am facut aceasta poza, ca amintire. poate asa invat inca odata ca pana si cele mai negre zile au un sfarsit, cu toate ca unora dureaza ani iar altora doar niste minute sau zile, eu am rabdare sa imi treaca. eu astept.

 Ultima oara cand scriu despre tine...

Vreau sa iti spun niste lucruri inainte de toate. Ai vrut sa ma cunosti...sunt un suflet gol ce cauta iubire, un copil care e incapabil sa tina oameni langa. Sunt o persoana care lucreaza la negativitate si la momentele agresive de plans, care se chinuie cu cosmaruri ce nu i dau pace, care incearca sa iese dintr-o camera plina de intuneric in care a fost toata viata si nu e usor, e al dracu de greu. Nu-ti cer sa intelegi, nu ma astept la raspunsuri de genul “o sa fie bine”, vreau doar sa asculti. Nu ma pot descrie pentru ca nu stiu cine sunt inca. Stiu doar ca imi e greu, dar incerc sa fac sa fie bine. Nu stiu daca m-ai inteles vreodata cu adevarat, pentru ca nu te-am lasat sa faci asta, dar asta sunt.

Mi-a placut ce a fost intre noi. Mi-a placut sa te simt al meu chiar daca a fost doar pentru cateva momente. A fost frumos... Am simtit fericire in zambetul tau, am simtit iubire cand iti auzeam bataile inimii, am simtit placere cand ma atingeai, am simtit emotii cand te aveam pe buze, am simtit caldura cand te aveam in brate, am simtit ca totul e  posibil cand ma tineai de mana, am simtit muzica in suflet cand imi vorbeai, am simtit atatea langa tine si nu as schimba nimic. Mi-ai spus ca la inceput nu ai vrut sa simti nimic, dar iti placea cum te priveam, m-ai analizat...acum ce simti? Ce simti cand stii ca scriu despre tine si pentru tin? Eu stiu ce simt. Nu e un adio, e doar un multumesc. E un multumesc pentru tot, pentru ca nu as schimba nimic, nu as da nici o secunda petrecuta langa tine pe nimic.

Eu nu sunt “ ea “ pentru tine si nu am fost vreodata, cu toate ca au fost momente cand imi doream asta, poate undeva, o parte din mine inca vrea asta... dar am inteles ce suntem...si am inteles ce nu suntem. Si noi nu suntem facuti sa fim. Nu suntem facuti sa fim desi stiu ca poate iti doreai asta la fel ca mine, dar nu o sa te pun intr-o situatie in care nu vrei sa te aflii si sunt ok cu asta, dar nu ma uita bine? Nu uita fata care statea noptile si scria despre tine, nu uita orele intregi petrecute la telefon, nu uita fiecare emotie, fiecare fior, fiecare zambet, fiecare moment de dor ce ti l-am  provocat vreodata. Vreau sa mergi intr-o zi pe strada si sa zambesti random pentru ca ti-ai amintit o gluma proasta de-a mea. Vreau ca atunci cand te simti nelinistit sa te gandesti cum te tineam in brate si in suflet si sa te calmezi usor pentru ca stii ca cineva acolo iti poarta de grija. Vreau ca daca ai vreo problema oricat de neinsemnata, sa ma suni si sa imi povesteti. Vreau sa ma suni random la 3 dimineata si sa imi spui ca iti e dor de mine. Vreau sa te vad bine. Vreau sa te vad fericit. Vreau sa iti indeplinesti orice vis, orice gand si sa inveti pe drum.

Eu prin scris ma expun, poate mai mult decat as putea sa o fac fara haine vreodata. Dupa ce o sa termin asta, o sa ma concentrez pe mine si pe lucrurile pe care vreau sa le fac, dar asta nu inseamna ca o sa te uit, ramai bff-ul meu acolo undeva si data viitoare cand ne vedem vreau sa stam la o tigara si sa ti povestesc cum m-am schimbat in bine si tu sa imi spui cum esti pregatit sa cuceresti lumea. Viseaza! Nu te oprii sa aspiri la mai mult niciodata pentru ca am incredere ca poti face tot ce iti doresti chiar daca sunt perioade mai grele. O sa treaca, iti promit. O sa ajungi acolo unde iti propui si eu sunt aici sa te sustin indiferent de moment.

Vreau sa te tii de promisiune bine? Vreau sa ma cauti de cate ori ai nevoie pentru ca o sa fiu aici. O sa fiu langa tine, iti promit. Acum, am nevoie de o perioada in care sa ma detasez de unele lucruri pentru ca am petrecut prea mult timp gandindu-ma la tine si e timpul sa nu o mai fac. Imi pare rau ca e asa mult de citit si nici nu sunt sigura ca vreau sa iti trimit asta, dar vreau sa stii, vreau sa stii tot ce e scris aici pentru ca vreau sa iti arat ca exista si persoane diferinte. Nu mai lua decizii fara sa le gandesti, te rog. Esti mai matur decat crezi, dar esti prins in jocul tau de copil si e nevoie sa te gandesti mai bine la lucrurile cu care te confrunti. Alegerile sunt ale tale, nu iti dicteaza nimeni ce sa faci, singura persoana care te poate impiedica sa faci ceva, esti TU.

Stii, peste 2-3 ani de acum, o sa imi amintesti de mesajul asta lung si o sa radem impreuna. In 2-3 ani o sa am bacul luat, carnet, o sa fiu la facultate si o sa mi urasc fiecare zi ca am ales sa merg la facultate din cauza ta ca nu m-ai lasat sa ma apuc de droguri :)), iar tu...tu o sa termini facultatea, o sa te muti din Arad, o sa iti gasesti un job pe care o sa-l iubesti si o sa fii fericit. Asta o sa se intample. Asta trebuie sa se intample. Intr-o zi poate chiar o sa scriu o carte si cand o sa ma intrebe lumea cine e acel ‘el’ din prima parte ca cartii, o sa le zic despre tine ca esti o poveste frumoasa. O sa te povestesc frumos.

Cred ca am dramatizat cam prea mult cu tot ce am scris, pare rau, dar daca tot nu ai vazut partea asta din mine, macar asa o simti din plin. I-am povestit cuiva despre tine, nu tot, dar i-am zis anumite lucruri si eram constienta ca raspunsul o sa fie ca nu suntem sa fim, dar asta nu m-a facut sa te vreau mai putin, asta nu m-a facut sa imi fie dor mai putin de tine, asta nu m-a facut sa vreau sa fim. Am starile in toate partile si nu stiu daca sa ma exprim ca si cum ma doare sau ca si cum sunt recunoscatoare si ma bucur pentru tot. Hai sa iti spun o ultima poveste. Soarele e cea mai stralucitoare stea. La inceput, el a fost recunoscator ca oamenii pot dansa sub bratele lui calde, insa in timp, a inceput sa se simta singur si pustiu, a crezut ca asta e pretul pe care il are de platit pentru ca era atat de important. Dar acolo sus era si Luna. In fiecare zi, cand Soarele palea, se ridica Luna insotita de milioane de stele..avea un fel de stralucire trista caci de multe ori, trecea neobservata oamenii dormind la aparitia ei. Stelele o priveau si isi doreau ca cei doi sa fie impreuna pentru ca niciunul sa nu se mai simta pustiu, dar era imposibil. Soarele era trist pentru ca se indragostise de Luna, iar Luna se simtea goala. Insa ceva s-a intamplat, atractia lor a fost asa puternica incat o data la ceva timp se produc Eclipsele, iar cei doi ajung sa se intalneasca, cu toate ca sunt cateva clipe pe care le au, au supravietuit din timp in timp. Au vazut razboaie pe Pamant, au vazut cadavre vii, au vazut iubire abandonata, pandemii, dinozauri si multe altele.. si totusi, au stiut atunci si stiu si acum ca sunt potriviti unul pentru altul, doar ca au destine diferite. Era un citat care mi-a rămas în minte acum ceva timp și acum am înțeles de ce, urma sa te întâlnesc pe tine.

" Being together isn't our fate. But we're destined for greatness."

Ai fost persoana potrivita, doar ca intr-o perioada gresita. Ok prea multe sentimentalisme :)) 

O sa inchei aici, deja e prea mult chiar si pentru mine. Nu ma uita, bine? Tine minte ca eu cred in tine, asa ca fa-o si tu! Ai grija de tine, copil.   

Cu dragoste, o alta fata

https://www.youtube.com/watch?v=gmdzbVVin0s

https://www.youtube.com/watch?v=SXSc1J50yic

https://www.youtube.com/watch?v=w5h4yJ-BpL4

https://www.youtube.com/watch?v=LDdfH5PpH8o

E ca un smoc de par în pieptul meu

Un ghem de anxietate

Mereu prezent

Si nu îl pot inlatura

Ma oprește din a face orice

Mi-e pofta de clatite

Dar nu am energie sa le fac

Si nu știu ce e gresit

În afara de tot

Si as sta toată ziua în pat plângând

Ca o victima

Si as repeta ca nu am nevoie de ajutor

Dar am crezut ca sunt puternica

Si ca plecarea ta va fi insesizabila

Dar a fost ca și cum am fost singura toată viata

Si cand vorbeam cu tine ma simteam un pic mai bine

Si acum ma simt mai singura decât niciodata

Si simt ca nu pot trece singura prin asta

Pentru că am nevoie de cineva care sa ma impinga

Pentru că nici măcar nu mai plutesc

Sunt îngropata, la 3 metri sub pământ

Si nu mai vad nici soare, nici lumina

Vad doar pământ rece și umed

Si întuneric

Si ma sufoc de parca as fi îngropată de vie

De parca nimeni nu ma mai asculta și cunoaste

Si as fi fost uitata

Si neinteleasa

Aveai dreptate când spuneai

Ca pentru ei sunt gri

Si ma simt gri

Si as da orice

Sa simt din nou ceva

Sa ma trezesc și sa fiu acaparata de un val de energie

Si fericire

Din neant

Si sa ma bucure liniștea soarelui

Si crengile pomului din fata casei

Îmi pierd mintile

Si m-am pierdut pe mine

Am înlăturat persoane de lângă mine una câte una

Exact la fel cum ai făcut și tu

Si ma minteai ca iti e mai bine fără ele

Pana când te-am înlăturat și pe tine

Dar nu vreau sa ajung ca tine

Si nu am niciun model in viata mea

Si daca te-as vedea pe strada

Nu știu dacă as vrea sa te omor sau imbratisez

Pentru că m-ai lăsat când aveam nevoie

Si știu ca mi-ai repetat un an jumate aceleași lucruri

De care nu am ținut cont

Le-am înțeles, dar nu am avut curajul

Sa le înțeleg mai bine

Nu am avut curajul sa spun un nu hotarat

Atunci când a trebuit

Am lasat oamenii sa fac ce vor din mine

Si nu am avut limite

Si God, aveam nevoie de limite ca de aer

Pentru că acum le regret

Si nu încă nu am curajul

Sa las lucrurile sa plece

Si nu am curajul sa plec

E ca si cum aștept ca ceva sa ma salveze

Si sa ia decizii pentru mine

În timp ce eu stau închisă într-o bula de protecție a emoțiilor

Îmi amintesc când îți imaginai limitele tale puse într-un cerc

Si eu împingeam cu putere marginile cercului

Izbindu-ma de ele

Si te-am ranit

Cercul meu e infinit

Si nu știu de unde as putea sa ii apuc marginile

Si sa le trag mai aproape

Esti fucked up

Si nu ar fi trebuit sa ma faci sa îmi dau seama

Ca exista oameni în lume care m-ar putea intelege

Si ar putea gândi ca mine

Pentru că acum am așteptarea asta de la toată lumea

Si ma enervez ca sunt înconjurată de oameni care nici măcar nu își dau voie sa gândească mai mult

A căror viata e un drum înainte, sau înapoi, pentru ei nu exista cărări și labirinte și ziduri și turnuri și molii

Daca as putea as vorbi numai în metafore

Si știu ca tu ai intelege

Dar oamenii de lângă mine s-ar uita ca și cum am innebunit

Si cand ai zis ca nu am suflet

Chiar daca știu ca ai regretat și ai spus-o la nervi

Mi-ai răsturnat pe tava un lucru la care ma gândesc de ani

Nu am un suflet, am doua

La fel ca tine

Si se contrazic toată ziua

Unul e capabil de mila, empatie

Dar celalalt nu e capabil sa înțeleagă compasiunea și iubirea

Si cand te-am întrebat dacă oamenii sunt capabili de iubire

Mi-ar răspuns ca da

Si te-am intrebat: chiar și eu?

Si mi-ai raspuns: nu inca

Si am înțeles acum

Ca e nevoie mai întâi sa iubesc viata

Si pe mine

Unul din sufletele tale a fost capabil sa ma iubeasca

Dar celalalt a fost capabil sa minta, urască, manipuleze

Știu ca intenția ta a fost sa ma faci sa te urasc

Dar nu mai sunt capabila de ura

Dar inca îmi da energie și speranta sa vorbesc despre chestii

Sa vorbesc despre drumeții, vise, aventuri, o viata sălbatică și linistita în același timp

Și poate sclipirea din ochii mei nu a dispărut

Ci doar am ținut o departe de ochii lumii

Pana când am crezut eu însămi ca am pierdut-o

Si am un motiv sa traiesc

Si multe motive sa cred

Ca am făcut un popas puțin cam lung

Si ar trebui sa îmi continui drumul

Fara oamenii de care credeam ca nu ma pot detasa

Si îmi voi aminti de tine

Si nu voi regreta

O lectie

Sa apreciez mai mult

Ceea ce sunt și ce am de oferit

I guess tânjesc după inceputuri

Acele momente când abia cunoști pe cineva și ai atât de multe să-i spui și stai treaz toată noaptea vorbind despre orice

Mi-a fost dor

Sa simt ca pot vorbi cu cineva

Despre chestii care nu țin de cotidian

Si ma bucura chiar dacă am vorbit singura

Mi am făcut ordine în ganduri

Si mi am dat seama ce vreau

Acel sentiment

De entuziasm

Nu îl pot înlocui cu nimic

Si as vrea lângă mine pe cineva

Care sa fie la de entuziasmat sa se trezească intr o dimineata

Si sa spună un da răspicat când ii voi spune sa se îmbrace ca plecam sa exploram lumea

Si sunt un copil

Si as vrea sa rămân asa tot restu vieții mele

Chiar daca tu mi ai repeta ca sunt departe de a fi femeie

Daca nu ești în stare sa ma accepți ca un copil

Te voi accepta eu ca trecut

Am făcut clătite

Si au fost bune

Si mi-am pus lumini de craciun

Ma simt mai vie decât m am simțit în ultimele luni

Si știu in interiorul meu ca am mintit

Când am zis ca exista oameni cu care as putea fi fericita o viata

Si nu mi-ar fi suflet pereche

Confesiuni

Mi-e dor de tine...

Am inceput asa pentru ca lipsa ta isi face simtita prezenta iar amintirile cu noi sunt medicament pentru suflet!

Mi-e dor de un zambet, de doi ochi caprui ce ma priveau cu drag!

Mi-e dor de doua brate ce ma imbratișau atunci cand nimic nu avea sens, mi-e dor de liniste, mi-e dor de fericire!

Imi amintesc des de privirea pe care mi-o arunca atunci cand ma vedea suparata, de tot ceea ce imi povestea despre el, de omul care sunt in prezenta lui si mi se pare ireal ca a reusit sa sape atat de adanc in mine incat a scos la suprafata cea mai buna versiune a mea si ceea ce este cel mai straniu e ca m-a facut fericita, fara sa constientizeze!

Imi amintesc de caldura din ochii lui, atunci cand imi spunea ca totul o sa fie bine si de faptul ca mi-a luat mult timp sa inteleg ca eu sunt cea care controleaza totul!

Imi amintesc des de imbratisarile lui, de cum reusea sa imi atinga sufletul cu doar un zambet! Imi amintesc des de el, de cel care ma facea sa zambesc atunci cand eram prea trista sa o fac!

Imi amintesc des de omul pe care a reusit sa il schimbe, sa ii schimbe viziunea asupra vietii, iar acel om sunt eu!

El este persoana careia ii datorez o parte din tot ceea ce eu sunt azi, pentru ca datorita lui si ajutorului său am reusit sa ma redescopar pe mine!

El este persoana ce m-a invatat ca iubirea se simte, se traieste si uneori ramane acolo chiar daca oamenii o iau pe căi diferite si tot ea este cea care ii aduce mereu impreuna indiferent cat de departe ar fi unul de celalalt!

M-a invatat ca iubirea pur si simplu e acolo se naste si arde pana se stinge!

Iubirea e cel mai frumos sentiment pe care il poate avea o persoana dar si cel mai dureros, te face sa urlii de fericire dar sa plangi in lacrimi de dor, te face sa zambesti in timp ce sufletul tau e rupt in mii de bucațele!

Iubirea e cea care ramane acolo chiar daca persoana de langa tine pleaca, ea ramane si arde devenind pe zi ce trece tot mai puternica. E cea care arde pana te face sa te stingi de durere, o durere de care nu te poti desparti pentru ca uneori e atat de dulce incat te indragostesti de ea, te raneste dar nu poti sa o pierzi...

Este persoana care mi-a demonstrat ca oricat ne-am impotrivi sentimentelor niciodata nu le vom putea ignora, este cel care mi-a cunoscut sufletul cu adevarat iar apoi a ramas acolo vindecandu-l!

Nu il iubesc pentru omul perfect care este uneori, il iubesc pentru haosul care este, pentru defectele pe care le are dar cu toate astea nu incearca sa le ascunda!

Il iubesc pentru omul care este atunci cand este langa mine, il iubesc pentru omul orgolios care era si care uneori renunta la orgoliu, pentru mine!

Il iubesc pentru toata speranta ce traieste in el, pentru faptul ca oricat de mult ne indepartam unul de celalalt mereu gaseam un mod prin care sa ne regasim!

Il iubesc pentru omul care nu renunta niciodata, pentru tot ceea ce este si va deveni!

ll iubesc pentru ca atunci cand eram un dezastru a ramas langa mine, nu m-a abandonat!

Nu ai fost mereu usor de iubit, dar am ramas acolo iubindu-te, facand din imperfect, perfect! Am ramas acolo descoperind intunericul din sufletul tau si am ramas acolo pentru ca imi doream sa il colorez!

Uneori nu erai atat de usor de iubit, dar mereu gaseam un mod prin care sa o fac!

Uneori nu imi dadeai niciun motiv sa raman langa tine, dar cu toate astea eram inca acolo!

Poate ca uneori ne pierdeam dar mereu gaseam o cale prin care sa ajungem din nou impreuna, poate nu suntem cei mai perfecti oameni si nu vom fi vreodata, dar perfectiunea noastra e definita tocmai de defectele pe care le avem!

Stiu ca oricat de mult timp ar trece, oricat de mult timp nu am vorbi mereu am relua totul din punctul in care am ramas, pentru ca doi oameni asa cum suntem noi, diferiti dar atat de asemanatori, nu se pot pierde atat de usor!

Tu nu esti un om oarecare, esti soare cand totul e stins in jur, esti raza de soare ce imi mangaie sufletul cand e furtuna!

Esti primul gand atunci cand ma trezesc si ultimul seara!

Esti intreaga mea lume cand totul o ia razna, esti linistea mea cand in jurul nostru e razboi!

Imi esti liniste cand totul se prabuseste, esti cel care ma pazeste de toata ura si dezastrul din jur!

Esti echilibru si detasare de lume, esti binele meu!

Esti parte din mine !

Cand eu cad el ma ridica, cand sunt trista el imi pune zambete in suflet acolo unde nimeni nu a ajuns atat de usor precum a facut-o el!

Eu plangeam, el imi stergea lacrima! Cand eu nu puteam zambi, el imi facea sufletul sa zambeasca!

A fost mereu langa mine chiar daca nu avea un motiv anume sa o faca, a fost acolo, m-a ridicat cand am cazut chiar daca o faceam de prea multe ori!

A crezut in mine cand eu nu o faceam, m-a scos la lumina cand eram prea afundata in intuneric!

M-a sustinut mereu, mă lua de mana cand ma abateam de la drumul meu si a scos la suprafata tot ceea ce avem mai bun in suflet!

Sunt o persoana greu de inteles dar el niciodata nu s-a plans de lucrul asta, pentru ca el m-a inteles de la inceput, mi-a acceptat momentele in care eram pierduta si incerca sa ma recupereze, mi-a acceptat momentele de nebunie pentru ca stia ca asta ma defineste!

Daca vei fi trist voi incerca sa te fac sa zambesti iar daca nu voi reusi, voi veni langa tine si te voi imbrațișa, asa cum faci tu mereu cu mine, esti minunat si nu trebuie sa iti mai spun asta pentru ca tu stii cat de important esti pentru mine!

Daca va fi o zi in care te vei pierde, daca vei cadea si nu vei stii cum sa te ridici, te voi ajuta eu iar daca nu o sa pot sa te ridic ma voi aseza langa tine si ma voi ridica doar atunci cand si tu esti pregatit sa o faci!

Imi amintesc des de sclipirea din ochii lui, de zambetul lui de omul meu si imi dau seama ca el nu a aparut intamplator in viata mea, Dumnezeu a avut si are un plan cu noi!

Poate ca nu ti-am spus niciodata lucrurile astea dar intr-o oarecare masura te-am facut sa le simti. Poate ca nu ti-am spus cat de mandra sunt de tine, poate ca nu ti-am spus cat de mult țin la tine dar nu era nevoie sa iti spun pentru ca tu mereu ai stiut ce rol ai in viata mea!

Stiai ca indiferent de cat de multe defecte ai avea, indiferent de cate ori ne-am pierde stiai ca mereu te-as alege pe tine! Stiai ca te-as accepta oricat de imperfect ai fi, asa cum am facut-o mereu!

Stiai ca nu te-ar putea inlocui nimeni!

Tu ai fost omul meu de la inceput, ai intrat in viata mea si ai colorat tot ceea ce nu au putut altii sa coloreze!

Ai fost mereu acel strop de fericire care imi completa viata, acel strop fara care nimic nu avea sens!

Ai fost si esti omul meu, acel om care stiu ca nu m-ar lasa niciodata sa ma pierd, care mi-ar pune zambete in suflet chiar si atunci cand el insusi e pierdut, acel om care nu m-ar lasa sa ii vad tristetea doar ca sa nu para slab dar cu toate astea mereu mi-ar cere ajutorul cand ar avea nevoie de el, pentru ca stie ca eu l-as intelege mai bine decat ar face-o altii!

El e omul meu, acel om care imi da putere atunci cand eu raman fara, acel om care nu renunta niciodata, care lupta si se ridica mereu de doua ori mai puternic, el e omul meu!

Esti cea mai frumoasa parte a mea si cu siguranta vei ramane mult timp de acum in viata mea!

Niciodata nu te-as putea pierde cu adevarat pentru ca indiferent de situatie, tu esti mereu in sufletul meu iar la un singur fum de tigara se aprind mii de amintiri cu noi, imi curg prin vene si ma fac sa te simt aproape cand nu esti fizic langa mine!

Esti omul meu si stiu ca daca ai aparut in viata mea nu a fost intamplator!

Iti simt atat de tare lipsa, mi-e dor de imbratisarile tale!

El e fericit pentru fericirea mea pentru ca stie ca pana si in ea il gasesc pe el!

Tu esti linistea de care am nevoie si nebunia pe care o iubesc!

#❤

Sper ca toata energia pozitiva din jurul tau sa faca parte din tine, iar in momentele dificile sa te calauzeasca si intareasca. Sper ca atunci cand vei avea alegeri de facut, sa faci alegerea cea mai potrivita si benefica pentru tine. Sper sa evoluezi in fiecare minut si secunda. Sper ca ratiunea ta sa fie cea corecta in momentele grele si sufletul si emotiile sa ramana pure si folosite cu incredere cand este nevoie de ele, pentru ca sunt corecte si te vor ajuta mult. Sper sa pastrezi alaturi si sa castigi pe viitor cei mai potriviti oameni pe langa tine. Sper sa iti atingi telurile si visurile. Sper ca zilele tale sa fie mereu senine, iar cand sunt dificile sa iti amintesti cine esti si ce poti face. Asuma-ti riscul de a fi cea mai buna versiune a ta. Sper ca viata sa iti dea oameni buni la suflet in jurul tau pe care sa ii tii aproape. Sper sa fii pretuit la potentialul tau adevarat si sa simti asta cu fiecare ocazie. Nu uita niciodata un singur lucru: nu inceta sa crezi in lună doar pentru ca soarele rasare in fiecare dimineata. Fa-ti viata propriul rai si fii mandru de el. Ai toate motivele sa te bucuri de tot ce reprezinti, ai toate motivele sa fii fericit, ai toate motivele sa primesti de la viata si univers tot ceea ce ai nevoie. Adu-ti mereu aminte ca iubesti corect, gandesti corect si ca ai o privire sincera asupra a tot ce te inconjoara. Esti un barbat minunat acum si vei fii si mai minunat pe viitor. Reaminteste-ti mereu ca si cele mai negre timpuri, cele mai grele si mai sufocante, au binele lor in ele. Fara bine nu exista rau si fara rau nu exista bine. Axeaza-te mereu pe partea frumoasa a lucrurilor si vei creste constant, atingandu-ti potentialul maxim. Sa stii ca sunt mandra de tine, extrem de mandra. Nu am fost niciodata buna la a scoate la iveala tot binele din gandurile mele, dar sper ca macar o mare parte din timp te-am facut sa realizezi ca imperfectiunile tale sunt perfecte si ca cu tot binele si mai putin binele din tine esti un om extraordinar.

Pentru multi , anul acesta a fost un an greu, un an urat, nasol , dezamagitor, negativ si un an pierdut. Ce pot sa zic?! eu nu fac parte din aceasta parte a oamenilor si asta ma bucura. Pentru mine anul asta a fost minunat. Am stat in carantina si am reusti sa ma descopar pe mine, am petrecut timp cu mine si m-am dezvoltat. Am facut tot ceea ce mi-a placut, chiar daca in majoritatea timpului am stat in casa.  Pentru mine a fost un an pozitiv. M-a ajutat sa inteleg faptul ca, oamenii ne pot lipsi atat de mult incat devenim irascibili si axiosi. Nu iesitul din casa ne-a lipsit in toata nebunia asta, ci oamenii. Lipsa unei persoane ne poate afecta mai mult decat am crede noi, fara sa ne dam seama ce se intampla devenim o parte negativa a noastra, deoarece ne dorim atat de mult sa luam din nou contact cu alti oameni, incat pur si simplu izbucnim. Incercam sa ne intelegem , iar ca rezultat , ne amagim singuri zicand “ Ne lipseste iesitul afara “ cand defapt   “ Ne lipsesc oamenii “  Anul acesta am intalnit un om minunat , de aceea cred ca spun ca a fost un an minutat. Poate in mare parte datorita acestui om. Dar din cauza nebuniei create anul acesta sau datorita ei , am inteles un lucru. Fizic , orice si oricine ne poate desparti uneori , distanta, familia, job-ul , o carantina  si asa mai departe. Dar in rest, nu ne poate desparti nimeni si nimic, poate doar noi . Iar cu ocazia asta am invatat  ca trebuie sa le ofer oamenilor din jurul meu liberul arbitru. Sa nu mai decid eu in locul lor, sa nu mai gandesc eu in locul lor si sa nu imi mai fac viata grea. Daca am ceva de spus sa spun , daca vreau sa fac ceva sa  fac. Sa nu imi mai pun singura limite si sa ofer oamenilor sansa de a reactiona la sentimentele si actiunile mele. Sa nu imi mai fie frica sa spun ceea ce simt, prefer sa spun ceea ce simt si sa astept un rezultat, fie el pozitiv sau negativ, decat sa nu fac nimic si sa ma intreb “ cum ar fi fost daca? “  Am invatat si am inteles faptul ca , de cele mai multe ori, benefic este sa spunem ceea ce gandim si simtim, asta pana nu este prea tarziu. Iar indiferent de ce ar zice oricine , noi sa facem tot ceea ce ne sta in putere de a castiga un om. De multe ori am auzit “ intr-o relatie , mereu exista cineva care iubeste mai mult, sa nu fi tu acea persoana” ei bine, am realizat ca vreau asta. Vreau sa dau totul si sa ofer totul , cat pot eu de mult. Sa iubesc la mximum si intens, atat cat pot eu  , iar daca este prea putin pentru omul de langa mine, atunci nu sunt buna pentru el si realizand asta sa fiu destul de matura sa ma retrag ,  iar daca este prea mult , inseamna ca omul respectiv nu este pentru mine. Astfel,  trebuie sa ma pun pe primul loc si indiferent cat de mult il iubesc pe acel om sa inteleg faptul ca merit mult mai mult decat imi poate oferi el si fara a da vina pe cineva sa plec si sa caut ceea ce imi doresc.  Intr-o relatie sanatoasa consider ca, iubirea trebuie sa fie egala, chiar daca aratata in mod diferit, trebuie sa fie egala si sa oferim respect si intelegere. Cel putin asta cred si asta vreau eu. Am mai auzit si faptul ca “ daca trebuie sa lupti pentru celalalt si sa te straduiesti sa-l ti aproape , inseamna ca nu este ceea ce trebuie, o relatie trebuie sa fie usoara, nu sa te chinui pentru ea” si da, adevarat, nu trebuie sa te chinui pentru ea, dar trebuie sa lupti pentru ea. Am ajuns la concluzia ca, daca iti doresti ceva cu adevarat trebuie sa lupti , indiferent cat de greu este, lupta pana nu mai ai putere sa o faci, iar daca simti in continuare iubire , ei bine , atunci mai lupta putin. Daca persoana de langa noi , nu are increderea necesara in noi si daca nu ii dam toate dovezile ca o dorim, atunci cum putem afirma faptul ca , este sau nu potrivita pentru noi? Trebuie sa ne luptam cu trup si suflet pentru cineva, trebuie sa ii aratam ca este importanta pentru noi si ca o dorim cu adevarat, iar daca la final de lupta , ajungem sa fim respinsi sau sa realizam faptul ca niciodata nu ne poate iubi indeajuns de mult , atunci trebuie sa ne bucuram. Sa ne bucuram ca i-am oferit persoanei de langa noi sansa de a ne alege si nu au facut-o , pentru ca ne-a ajutat sa realizam ca meritam altceva si pe altcineva, ca nu era potrivita pentru noi si ca nu ne-a dat sperante false si nu ne-a lasat sa pierdem timpul aiurea. Mereu trebuie sa luam partea pozitiva a lucrurilor si sa gandim intotdeauna in favoarea noastra, daca nu noi, atunci cine? Anul acesta m-a ajutat sa ma descopar, asa haotic cum a fost el, eu am reusit ca in tot haosul asta sa fac ordine. O ordine pe care mi-am dorit-o intotdeauna. Una la care am tanjit de ceva vreme si pe care doream sa reusesc sa o inteleg.  Singurul regret pe care il am  , este faptul ca, am realizat toate aceste lucruri , mult prea tarziu pentru anumite probleme. Am reusit sa imi pun toate problemele in ordine poate mult prea tarziu si poate, am realizat mult prea tarziu faptul ca trebuie sa fi o persoana atat matura cat si curajoasa pentru a fi fericit. Trebuie sa fi matur  cat sa intelegi ceea ce simti si ca trebuie sa le oferim oamenilor sansa de a alege si trebuie sa fi curajos pentru a reusi sa consientizezi faptul ca , acum este momentul sa spui si sa faci ceea ce simti, nu mai tarziu si nu cu timpul. Schimbarea este buna, sanatoasa si productiva. Daca simti ca ceva nu este in regula, stai si gandeste-te ce te face sa simti asta si schimba. Nu iti fie teama de schimbare, daca simti ca ceva nu este in regula , crede-ma este nevoie de schimbare , una productiva. Si indiferent cat de mult doare acea schimbare ,fa-o Decat sa te simti asa, incearca sa preferi si sa accepti schimbarea. Prefer ca , anul 2020 sa fie un an bun si pozitiv. Nu vreau sa ma las ghidata de negativismul, ura si toate lucrurile rele din jurul meu si din lume. Nu vreau sa ma las ghidata de nimeni si de nimic, decat de propria mea persoana. Nu da vina pe un an, pentru ca tu ai ales sa stai trist in casa si sa nu faci nimic, singurul vinovat esti tu. Anul este frumos ca restul de pana acum, toate 4 anotimpuri neschimbate, natura la fel de frumoasa, cerul la fel de instelat noaptea  si spectaculos ziua, la fel de linistit si cu toate cele 366 de zile.

Ciobanesc german

Va plac cainii si ati decis ca e momentul sa va faceti un prieten patruped. Daca alegerea voastra este un caine ciobanesc german, trebuie sa tineti cont ca aceasta rasa se caracterizeaza printr-o mare mobilitate si temperament puternic, are nevoie de plimbari lungi si dresaj sistematic. Nu va sperie dificultatile si sunteti o persoana energica si puternica? Atunci luati-va un ciobanesc german! N-o sa regretati niciodata! Mascul sau femela? Alegerea depinde de situatii concrete. Daca intentionati sa va ocupati cu cresterea de selectie, trebuie sa tineti cont de lucrurile de mai jos. Achizitionarea unui catel mascul, care va deveni ulterior un reproducator este destul de dificila, in activitatea de selectie se utilizeaza mai mult femelele decat masculii. De aceea este mai bine sa iei o femela nascuta din femela foarte buna. Si dimpotriva, daca pe viitor nu intentionati sa faceti fata unui numar mare de catei si probleme legate de calduri, atunci mai bine va luati un mascul. Pe de alta parte, insa, masculul il puteti pierde in orice zi, pentru ca prin imprejurimi tot timpul poate fi vreo femela in calduri si masculul poate fugi dupa ea foarte departe. Luandu-va in casa un mascul, apropape sigur va veti confrunta cu incapatanarea, care cere de la om o reprimarea psihologica. In "haita" oamenilor masculul va incerca sa ocupe o treapta cat de superioara posibila pe scara ierarhica. De aceea fata de masculi trebui sa manifestati putere, superioritate si tarie de carcater, iar cateodata este nevoie si de aplicarea fortei fizice. Chiar si dupa ce i-ati aratat locul lui in "haita", masculul poate incerca din nou sa nu fie ascultator, iar in cazul in care-l pedepsiti, sa incerce sa va muste sau sa maraie. Un crescator incepator ar fi mai bine sa inceapa cu o femela. Masculii de obicei sunt mai greu de dresat, plimbarea trebuie sa fie mai indelungata, pentru ca masculul stropeste cu urina in cantitati mici diferiti stalpi, copaci, etc. Astfel isi marcheaza teritoriul, fapt care-i permite sa se autoafirme. Femela urineaza doar la inceputul plimbarii, iar in restul timpului de plimbare de cele mai dese ori nu are nevoie de acest lucru. Totusi multi sunt atrasi anume de masculi, datorita curajului, rezistentei si dorintei neobositoare de a lucra. Masculii de regula sunt mai agresivi, mai independenti si batausi. Sunt mai solizi si trasaturile de rasa sunt mai evidentiate. Insa majoritatea chinologilor au ajuns la concluzia ca femelele sunt mai intelegatoare, se adapteaza mai usor la conditiile de intretinere, sunt mai atasate de casa si stapanii sai. Fara indoiala intelectul femelelor este superior intelectului masculilor, perceperea emotionala a mediului inconjurator este mai fina si in acelasi timp mai complexa, ceea aduce un plus in relatia dintre caine si om. Iata ce scrie zoopsihologul C. Lorenz: "Si ultimul sfat. Este sfatul personal si cititorul poate sa treaca peste acest pasaj: daca este posibil, alegeti o femela, in pofida celor doua perioade de calduri pe an, care pot sa va deranjeze. Cred ca toti posesorii de caini cu experienta vor fi de accord cu mine privind faptul ca din punctual de vedere al caracterului o femela este mereu preferabila masculului; femela este mai loiala decat masculul, psihicul este mai fin, mai bogat si mai complex si, de regula, este mai desteapta decat un mascul. Am cunoscut foarte indeaproape multe animale si pot afirma cu siguranta ca anume femelele din toate animalele sunt cele mai apropiate omului din punctul de vedere al perceperii si al prieteniei adevarate". Dresorii au observat de foarte mult timp ca, indiferent de rasa, animalul este mai atasat de stapanul de sex opus. Insa decizia definitiva va apartine. In orice caz veti avea un prieten bun si de incredere. Catel sau caine adult? Achizitionarea unui caine adult isi are minusurile si plusurile sale. Pe de o parte un astfel de caine nu mai este "mata din sac", care este catelul mic. Toate calitaile si neajunsurile exteriorului sunt vizibile, si putem sa nu ne facem griji de mobile si imbracaminte, balti si alte chestii urat mirositoare de prin casa. Insa, cumparand un caine care a fost crescut de oameni necunoscuti, riscati sa achizitionati totodata si un complex de rele maniere. Iar fiecare caine sufera de stres in momentul schimbarii stapanului si este nevoie de mult timp pentru ca acesta sa se adapteze la noile conditii. Si totusi, cea mai mare satisfactie , bucurie si mandrie o poti avea doar de la procesul de crestere a "cainelui visurilor tale" din catelus mic, din acea "mata in sac". Dragostea reciproca apare aproape imediat, de cand l-ati luat prima data in brate. Catelul de ciobanesc german este ca o foaie alba pe care puteti scrie orice doriti. Credeti-ma, o sa va raspunda cu mult mai multa loalitate si dragoste! Achizitionarea si alegerea catelului. Inainte de toate trebuie sa va decideti ce anume doriti: prieten si companion, caine de lucru pentru participare la competitii de dresaj sau un campion la expozitii si un producator de elita. Incercati sa vedeti cateva cuiburi, nu va opriti alegerea la primul cuib. Cateii care-si petrec majoritatea timpului afara (adica nu in apartament) sunt mai rezistenti. Nu are rost sa luati catel de la o femela care este montata apropape la fiecare perioada de calduri; organismul ei nu reuseste sa se reface si asta influenteaza negativ asupra sanatatii puilor. Asadar, daca doriti un caine simplu "de suflet", atunci sarcina voastra se simpifica, pentru ca astfel de pui pot fi din parinti de calitate medie si nu costa scump. Cainii de expozitie si de lucru. Unele persoane cred, (gresit), ca deoarece CG tot timpul a fost considerat caine de lucru, acesta poate intruni atat calitati de lucru cat si calitati de expozitie. In practica aceasta se intampla destul de rar, deoarece la cresterea cainilor de lucru se atrage o foarte mica atentie la exteriorul cainelui, iar la cainii de expozitie nu se cer exclusiv calitatile de lucru. Iar verificarile facute la expozitii (atac frontal) nu au nimic in comun cu calitatile de lucru, este mai curand o verificare a psihicului cainelui. Daca aveti nevoie de un caine de lucru "pentru paza si participare la competitii" luati catei de la mama care are titluri pentru dresaj si care da caini cu abilitati de lucru. Este foarte important pentru ca abilitatile de invatare si comportament se transmit foarte mult prin ereditate. Mergeti la competitiile de dresaj si faceti cunostinta cu proprietarul femelei care a luat calificative mari, intrebati cand va avea pui. Daca vreti un caine de calitate superioara pentru participare la expozitii si crestere de selectie, trebuie sa achizitionat puiul de la o femela de calitate superioara, pentru ca proprietarul acesteia niciodata nu o s-o monteze cu un mascul de calitatea rea. Daca insa vreti un pui de la un anumit mascul, atunci trebuie neaparat sa aflati calificativele mamei. In toate cazurile cainele trebuie sa aiba pedigree, pentru ca acesta reprezinta garantia ca este de rasa pura. Nici intr-un caz nu este recomandat sa luati cainele din piata, va puteti alege cu un caine care nu este de rasa pura si cu acte false. Asadar ati gasit cuibul care corespunde dorintelor voastre. Urmatorul pas in alegerea puiului. In primul rand uitati-va la fiecare pui, dintre acestia sigur o sa fie unul care o sa va placa cel mai mult. Nu are rost sa luati catelul care va fugi repede sa se ascunda, dar nici un catel prea agresiv, la maturitatea un astfel de catel poate deveni isteric. Daca vreun catel va va alege singur va merge dupa voi oriunde v-ati duce luati-l anume pe acesta, o sa fie intr-adevar cel mai apropiat prieten. In continuare trebuie sa examinati catelul pentru identificare eventualelor defecte descalificatoare : par lung, criptorhism (daca va luati mascul), muscatura incorecta. Parul puiului trebuie sa fie de lungime medie, fara smocuri de par dupa urechi si par lung pe frunte, bot si member si coada. Parul lung nu influenteaza calitatile de lucru si daca vreti un caine companion sau caine de lucru puteti sa va luati si un asfel de caine. Muscatura trebuie sa fie in forma de foarfeca (incisivii superiori sunt lipiti strans de incisivii inferiori si ii acopera complet), se permite un neajuns de muscatura de 1-2 mm, care cel mai probabil ca va disparea in perioada de schimbare a dintilor. La 1,5 luni masculii trebuie sa aiba ambele testicole coborate in scrot. Nu are rost sa luati un catel cu hernie. Un catel bun ar trebui sa aiba un corp lung dar compact, osatura puternica. Un piept lat si adanc si labele din fata groase indica o osatura puternica, iar pielea nu trbuie sa formeze cute. Capul trebuie sa aiba o trecere bine evidentiata de la frunte la bot, care nu trebuie sa fie prea lung sau prea ascutit. Coada trebuie sa fie dreapta. Majoritatea catelusilor tin coada foarte sus, insa aceasta nu trebuie sa se indoaie in forma de inel sau carlig. Trufa, buzele, pernitele labelor si unghiile la CG de orice varsta trebuie sa fie negre (unghiile albe sau nasul de "marmura" indica o pigmentatie insuficienta). Daca intentionati sa folositi cainele pentru cresterea de selectie, nu luati un catel care are pete albe, cravata, pe piept sau pete albe mai mari de o moneda, pentru ca acestea constituie defect pentru cresterea de selectie. Se admit mici pete pe piept, degete, care dispar la maturitate. In continuare, verificati caracterul catelului. Pentru acest lucru aruncati in fata catelului o legatura cu chei sau o jucarie. Catelul cel mai curajos o sa se apropie imediat sa vada ce este, iar un catel mai fricos o sa se ascunda. Un catel active si curajos vine primul la vasul cu mancare, are pofta de mancare, ia cu usurinta de la ceilalti catei din cuib bucatica care i se pare mai buna sau jucaria care-i place. Prezinta interes pentru orice ii apare in campul lui visual: ziar, papuc, matura. Un astfel de catel corespunde cel mai mult la caracterul unui CG si o sa se potriveasca foarte bine pentru activitatea de lucru si sport. Daca intentionati sa utilizati cainele pentru lucru, trebuie sa verificati gradul de nervozitate, de exemplu, puneti catelul pe o masa si acesta nu trebuie sa se sperie de inaltime. Asezati-va in fata cainelui, dupa care ridicati-va brusc si asezati-va din nou. Urmariti reactia. Bateti de cateva ori din palme. Daca, catelul nu manifesta frica sau nesiguranta si devine curios sau putin (foarte putin) agresiv, atunci acest catel merita atentia Dvs. Nu e bine sa luati un catel caruia ii este frica de sunete puternice sau oameni straini. Inainte de a lua catelul, atrageti atentia la starea lui de sanatate. Asigurati-va ca nu are boli de piele, matreata sau paraziti ochii si nasul nu trebuie sa curga. Trufa nasului trebuie sa fie rece si umeda. Pe burtica nu trebuie sa fie prezente pete rosii sau cosuri. Daca vi se pare ca nu este sanatos, rugati-l pe crescator sa-i masoare temperatura. Un catel sanatos are temperatura in jur de 39 grade C. Intrebati-l pe crescator si daca a fost deparazitat, vaccinat. Trebuie sa aflati si cu ce a fost hranit catelul si la inceput trebuie sa-i dati mancarea cu care a fost obisnuit, pentru a evita indigestia alimentara.

Ochii ce mi-au schimbat sufletul

       Ce e iubirea? Cand apare iubirea? Cat tine iubirea? Sunt intrebari care nu au un raspuns clar. Pentru mine iubirea reprezinta legatura indestructibila dintre doua suflete care s-au unit, apare atunci cand te astepti mai putin prin cele mai frumoase momente si iti bucura sufletul intr-un mod nemasurabil, aceasta tine atata timp cat o intretinem.

     Am iubit mult, am pus sufelt unde nu trebuia, am ranit la randul meu…

     Nu regret experientele pe care le-am avut, ma bucur ca am intalint fel si fel de oameni care mi-au oferit fericire si lectii.

      Se spune ca un om poate fi un capitol in viata ta, o persoana care vine, isi preda lectia si apoi pleaca, desi te lasa gol, mai tarziu vei realiza ca te-a pregatit pentru ceva mult mai frumos si special.

       Eram fara speranta de iubire, trecusem printr-o experienta ce mi-a ars orice gand frumos. Viata e data nabii, asta e sigur. Primul asa zis contact l-am facut pe o aplicatie pentru intalniri, o aveam din pricina faptului ca ma simteam singura si aveam nevoie sa vorbesc cu cineva, si chiar m-a ajutat vorbitul cu strainii, imi lasam lipsa de experinta de viata si timiditatea in realitate, iar in mediul virtual eram stapana pe sine, cu o aroganta pozitiva si foarte sociabila, cu timpul am reusit sa fac asta si in realitate. Mi-a aparut profilul tau, mi-ai dat putin de gandit, nu stiam daca sa iti dau swipe dreapta sau nu, dar ceva ma intriga la tine, nu fizicul (cu toate ca esti un barbat frumos ce ar pune pe jar inima multor fete), si ti-am dat swipe dreapta, cea mai buna alegere facuta. Mi-ai dat follow pe instagram unde tot incercai sa ma bagi in seama, dar eu nu prea imi doream sa vorbim, pana intr-o zi cand am hotarat sa iti raspund. Eram mai rezervata, mai intepata, mai greu de cucerit. Iti dadeam raspunsuri reci, dar asta nu te-a facut sa renunti, sincer, ma atragea asta la tine. Incepeai sa imi placi cu fiecare mesaj de buna dimineata si fiecare mesaj de noapte buna, zilele treceau repede vorbind cu tine, nu rezistam fara sa vorbim. Conexiunea noastra a fost una din cele mai frumoase experiente de viata, am invatat atat de multe lucruri de la tine. Poate ca cel mai mult mi-a placut ca ai incercat sa intri in suflet daramand fiecare caramida ce alcatuia zidul meu de protectie, nu te-ai lasat batut si ai luptat, nu m-ai fortat sa ne vedem, ai lasat ca lucrurile sa decurga normal. Ne-am atasat unul de altul inexplicabil…

    Apoi o persoana noua a vrut sa imi calce pragul sufletului, un prieten caruia nu am mai putut sa ma mai opun si l-am lasat sa se apropie, dar tot imi erai in gand si in suflet, am hotart sa iti spun, aproape ca nu imi doream sa ne vedem pentru a nu-l rani pe celalat baiat, dar mi-ai zis ca nu vrei sa renunti fiindca nu vrei ca totul sa fie in zadar si am luat hotararea de a ne vedea, in acel moment stiu deja pe cine alesesem, pe tine. Ne-am vazut intr-o vineri, ai venit si m-ai luat de acasa, la inceput intalnirea parea un fail mare, dar lucrurile au decurs frumos intre noi. A fost cea mai frumoasa intalnire si am trait cele mai frumoase sentimente. Trairi care nu stiam ca exista. De obicei nu ma pot uita in ochii cuiva, dar cu tine a fost altfel, puteam sa te privesc minute in sir. Ochii tai frumosi , caprui cu genele dese si lungi mi-au dat lumea peste cap. Mi-au fost de ajuns cateva priviri, zambete, conversatii si jocuri ca sa ma indragostesc asa cum n-am mai facut-o, sa simt ca tu esti cel pentru care as lupta pana in panzele albe ca sa imi lumineze viata. Cand buzele noastre s-au unit, am simtit o fuziune de sentimente ce emanau o caldura care mi-au induiosat inima. Nu mai era loc de gandit, mi-am dat seama ca noi avem o legatura speciala, ca intre noi chiar sunt sentimente sincere, pure si frumoase. Nu ne mai puteam desprinde privirile, zambeam încontinuu si era totul atat de minunat. Drumul spre casa a fost special, nu mi-ai dat drumul la mana de cand am plecat din parc, imi mangaiai mana si imi zambeai, era liniste, iar sufletele nosatre vorbeau. As da orice sa ma intorc in timp si sa mai traiesc  acea experineta, sa te mai vad zambind si tachinandu-ma. Cand am ajuns in fata casei mele ne-am sarutat, niciunul din noi nu isi dorea sa plece, as fi ramas acolo o eternitate, sa te stiu ca esti al meu si ca imi bucuri sufletul cu fiecare respiratie a ta. M-am indragostit ca o nebuna si nu mai e cale de intoarcere, sentimentele mele sunt complexe si pure. Acum trecem peste o situatie grea, sper doar sa imi ierti greseala de atunci, sa mergem amandoi de mana mai departe si sa lasam in trecut acea experienta cu baiatul acela. Nu stiu daca e chiar iubire, dar e ceva frumos ce ne leaga unul de altul. Desi au trecut cateva zile de cand esti altfel, te simt langa mine, simt ca vrei sa lupti, dar ceva te trage inapoi. Tot ce imi doresc e sa treci peste greseala mea si sa ne dai o sansa, promit ca nu vei regreta. Ai fost si esti cea mai frumoasa alegere pe care am facut-o pana acum,  cea mai speciala persoana care mi-a trecut pragul sufletului si m-a facut sa ma simt eu…

    As da orice ca sa avem o sansa, dar asta e decizia ta, si imi doresc sa o iei pe cea buna.

    Nu-am simtit niciodata atat de mult pentru cineva  si atata durere si frica la gandul ca te voi pierde. Daca vei lua decizia sa nu mai existe nimic, nu ma voi opune, voi respecta alegerea facuta si te voi pastra mereu in sufletul meu, tu o sa ai cel mai important loc acolo. Imi pare rau ca pentru o greseala se poate narui tot ce a fost special, asa ca iarta-ma!

   Iarta-ma ca am fost prea fraiera ca sa imi dau seama mai devreme ca tu esti ceea ce imi doresc mai mult pe lumea asta! Iarta-ma pentru tot!

sfat pentru a nu mai fi atașată obsesiv de partenerul meu? nu imi pot imagina cum ar fi viata mea fara el. 4 ani impreuna și îl iubesc ca la inceput, doar că a aparut monotonia puțin. da, avem și vieți separate. atunci când face anumite lucruri care mă ranesc, toata ziua mea e distrusă. plâng continuu și nimic nu mă poate face fericita. vreau să nu mai pun atat la suflet orice. sunt foarte emotiva și urasc asta. vreau să fiu mai puternica și sigura pe mine. să-l fac să regrete că mă rănește.

Realizezi ca o relatie se bazeaza pe reciprocitate, sentimente adevarate si pe sprijin reciproc, nu? Cred ca daca iubitul tau face ceva, si pe tine te deranjeaza nu o face expres ca sa te faca sa suferi. Sentimentul asta de razbunare si de "vreau sa-l fac sa regrete" nu arata ca el e cel rau in relatie pentru ca iti greseste. Ci ca tu esti cea disfunctionala care nu poate sa treaca peste anumite stangacii. Sunt sigura ca si tatal tau a gresit in casnicia cu mama ta, iar ea nu a tinut mortis sa se razbune pe comportamentul lui. Suntem oameni, gresim, e ceva normal. Mai suferi, te mai simti la pamant, mai te ridica el, mai te ridici singura. Oare el cand tu ii gresesti, se razbuna pe tine?

#vertigo