Tumgik
#Tarnița
Photo
Tumblr media
Tarnița, Cluj  rauldumitruv
125 notes · View notes
djtavy · 10 months
Text
Au îngropat și hidrocentrala de la Tarnița. Echilibrul sistemului energetic, misiune imposibilă
Au îngropat și hidrocentrala de la Tarnița. Echilibrul sistemului energetic, misiune imposibilă Înainte de plecare, Virgil Popescu s-a asigurat că desființează cel mai important proiect energetic al României Cel mai important proiect energetic al României a fost desființat oficial de către autorități. Societatea Hidro Tarnița a fost dizolvată de către Ministerul Energiei, minister care a…
Tumblr media
View On WordPress
0 notes
Photo
Tumblr media
🚵‍♂️ (at Tarnița, Cluj) https://www.instagram.com/p/CdjGZ0Pq99Y/?igshid=NGJjMDIxMWI=
0 notes
stiri-noi · 4 years
Text
Ambarcațiuni INTERZISE pe Tarnița. Guvernul a reglementat navigația pe lacurile din județul Cluj
Abc News Transilvania
Guvernul a aprobat ieri, 31.08.2020, modificarea Hotărârii Guvernului nr. 665/2008 pentru stabilirea nominală și pe porțiuni a căilor navigabile interioare ale României.
În urma acestei hotărâri, a fost interzisă navigația pe lacurile Fântânele și Tarnița, din județul Cluj, cu excepția ambarcațiunilor propulsate prin forță umană, eoliană, precum și a celor propulsate cu motoare electrice.
Instituția Prefectului Cluj a efectuat în ultimul timp mai multe demersuri pentru modificarea cadrului legislativ care reglementează regimul navigabil pe cele două lacuri, solicitând autorităților statului să ia o decizie cu privire la acest fapt. Astfel, încă din luna ianuarie a acestui an, Instituția Prefectului – județul Cluj, prin domnul prefect, Mircea Abrudean, a reluat corespondența cu Ministerul Transporturilor pe această temă și a realizat toate demersurile necesare, urmare a evaluărilor care au avut loc la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, dar și a concluziilor grupului de lucru constituit la nivelul instituției, care a avut ca scop analizarea regimului navigabil pe cele două lacuri și totodată a construcțiilor ilegale din vecinătate.
Demersurile au fost realizate în mod susținut și cu prioritate, astfel încât situația tergiversată de prea mult timp, să fie reglementată cu celeritate.
Lacul Tarnița reprezintă o sursă de bază de apă brută în vederea potabilizării pentru trei municipii (Cluj-Napoca, Dej și Gherla) și un număr de 121 de localități rurale din județul Cluj. În ultimele luni, prin ordin al prefectului județului Cluj, autoritățile județene au efectuat mai multe acțiuni de verificare a modului în care sunt respectate normele de sănătate și mediu pe cele două lacuri, iar în urma controalelor s-au aplicat mai multe sancțiuni.
Modificarea cadrului legislativ care reglementează regimul navigabil pe lacurile Fântânele și Tarnița este și rezultatul unei constante preocupări a comunității clujene în acest sens, care a desfășurat în ultimii ani mai multe acțiuni civice pentru împiedicarea poluării mediului și a protejării acestei zonei, iar guvernul actual a acționat cu celeritate pentru soluționarea acestei situații de mare interes pentru clujeni.
The post Ambarcațiuni INTERZISE pe Tarnița. Guvernul a reglementat navigația pe lacurile din județul Cluj appeared first on Abc News Transilvania.
0 notes
Photo
Tumblr media
bring me to life (at Lake Tarnița) https://www.instagram.com/p/CESFrrDAdwJ0bdcxX3YrSD7fkLugQbdsfdW1fI0/?igshid=1u55crcurk362
1 note · View note
Text
Tânără căzută într-o râpă lângă barajul Tarnița
Tânără căzută într-o râpă lângă barajul Tarnița
O tânără a căzut într-o râpă lângă barajul Tarnița. Aceasta este conștientă și în afara oricărui pericol. La fața locului a intervenit Garda Gilău cu o autospecială și un echipaj de prim ajutor. Este vorba despre o tânără în vârstă de 25 de ani care a fost preluată de către echipajele de intervenție.
Tumblr media
View On WordPress
0 notes
rimzee-razvi · 3 years
Photo
Tumblr media
at Tarnița Forest Lake https://www.instagram.com/p/CSg9gu8FQY_/?utm_medium=tumblr
0 notes
thatsnakeman · 3 years
Photo
Tumblr media
Lake Tarnița, Romania [OC] 6171x2592 via /r/EarthPorn https://ift.tt/3pqVcDP
0 notes
Tumblr media
Lacul Tarnița  horoba_aurelian
80 notes · View notes
orsventurer · 6 years
Photo
Tumblr media Tumblr media
Tarnița Lake on river Someșul Cald Cluj county, Romania
2 notes · View notes
thevampirearcher-md · 3 years
Note
4, 10, 28, please xx
AAAAAH hi thank you 🙏🏻✨
4. Favourite dish specific for your country?
Hmmm 🤔 my favourite would have to be eggplant salad which are just roasted eggplants then chopped and mixed with mayo (or oil) and diced onions and then eaten on bread ☺️ I have also never met a foreigner who hasn't liked it 😉
10. Most enjoyable swear word in your native language?
I love this since we're the country that apparently swears most in the entire world 😂 I find "băga-mi-aș pula" (translation: stick my dick) particularly enjoyable. I use it a lot too whops 😂
28. Does your country have a lot of lakes, mountains, rivers? Do you have favourites?
Yes, we've got it all - lakes, rivers, the Carpathian Mountains. Personally, I love lake Tarnița (which is actually my city's water reservoir) and the Transfăgărășan Road (that crosses the mountains from Transylvania to the south of the country). The Olt Valley is also a very beautiful drive ✨ I've linked some drone videos of all these places if anyone wants to see. We've got some very pretty views 🤩
2 notes · View notes
clujeanca1975 · 6 years
Photo
Tumblr media
#LR#health#beauty #lrclujnapoca #lrcluj#morequalityforyourlife # (la Lake Tarnița) https://www.instagram.com/p/Bm8utEeBrl6/?utm_source=ig_tumblr_share&igshid=1ocnovkqznz3t
0 notes
turistprinro · 6 years
Text
Lacul Tarnița
În urma barării apelor Someşului Cald, a luat naştere lacul Tarniţa. Lacul de acumulare are un volum de peste 70 de milioane de metri cubi și se întinde între comunele Răşca, Mărişel şi Gilău, la vest de municipiul Cluj-Napoca.  Lacul Tarnița este alimentat de apele Someşului Cald şi ale afluenţilor lui de pe un bazin hidrografic de 491 kilometri pătraţi. Suprafaţa lacului este de 220 de hectare, iar adâncimea maximă este de peste 70 de metri.
Lacul și barajul Tarnița
Barajul Tarnița
Acesta este amplasat pe râul Someșul Cald, la aproximativ 30 de kilometri de Cluj-Napoca. Barajul a fost construit pe o fundaţie de roci stâncoase la o altitudine de circa 500 de metri. Construcţia impresionantă are 97 de metri înălţime şi o deschidere la coronament de 232 de metri, fiind cel mai suplu baraj în arc cu dublă curbură din România.  Barajul Tarniţa a fost dat în folosinţă în 1974.
Barajul şi Lacul Tarniţa au un triplu rol. Au fost construite în scopul producerii de energie electrică dar apa din lac este folosită şi pentru alimentarea localităţilor Cluj-Napoca şi Gilău. Barajul are un rol important şi în oprirea viiturilor.
Localizarea pe hartă a Lacului Tarniţa 
Legende urbane
Istoricul Ovidiu Pecican, în cartea sa „Clujul în legende“, susţine că după construirea barajului, Ceauşescu ar fi populat apa cu lostriţe. Rolul acestora ar fi fost de a „proteja” zona de curioşi. Aceşti peşti care ajung şi la peste trei metri lungime ar stau ascunși pe fundul apei. Legenda spune că uneori, însă, când apar intruşi care tulbură liniştea undelor, câte una se ridică înspre suprafaţă, atacând înotătorii şi chiar bărcile.
Împrejurimi
Din păcate, se pare că lostrițele lui Ceaușescu nu exista deoarece atunci când lacul a fost secat pentru lucrări de amenajare nu a fost descoperită nicio lostriţă.
Și, nu uita, turistule:
Dacă ești în trecere sau dorești să te relaxezi pentru mai multe zile în zonă, contactează-ne pentru cea mai bună recomandare de cazare.
sursa http://adevarul.ro
Plaiuri mioritice
Panorama la Marisel
Tot pe drum…
Lacul Tarnita
Lacul și barajul Tarnița, județul Cluj Lacul Tarnița În urma barării apelor Someşului Cald, a luat naştere lacul Tarniţa. Lacul de acumulare are un volum de peste 70 de milioane de metri cubi și se întinde între comunele…
0 notes
Video
The Sound of the Under #lodge . #seenplusvibe #margusjulian (at Lake Tarnița)
0 notes
Text
Cluj | Megaproiectul Tarnița-Lăpușești sub lupa sud-coreenilor
Cluj | Megaproiectul Tarnița-Lăpușești sub lupa sud-coreenilor
Megaproiectul hidrocentralei Tarnița-Lăpușești este sub lupa sud-coreenilor. Proiectul, originar din vremea comunismului ceaușist, se vrea adus la viață astăzi de nu mai puțin de patru mari companii sud-coreene. Cei patru potenţiali investitori s-au adresat anul trecut Ministerului Energiei. În discuţiile aferente proiectului este implicată şi Societatea de Administrare a Participaţiilor în…
Tumblr media
View On WordPress
0 notes
barsand · 7 years
Text
Ocupaţiile tradiţionale au fost cele care au reprezentat adesea sursa de inspiraţie a folclorului popular cât şi a toponimiei într-o mare măsură. Tradiţia păstorească şi-a lăsat urmele ei prin numeroase legende, balade şi doine. În munţii Rodnei de exemplu găsim o culme de munte numită “Tarniţa Bârsanului”. Viaţa pastorală din Munţii Rodnei oferă posibilitatea cunoaşterii unor obiceiuri şi tradiţii conservate mai bine decît în alte părţi ale Carpaţilor. Folclorul este de o rară frumuseţe şi originalitate.
Viaţa păstorească bogată în tradiţii a locuitorilor acestui ţinut, numit în vechime Valea Rodnei, pune accent în manifestările artistice pe fluier, ca cel mai accesibil şi de largă răspândire instrument muzical. Între instrumentele muzicale locale, fluierul se aude până azi în şezători şi petreceri familiare. El leagă firul tradiţiei artistice populare cu mişcarea artistică de amatori din zilele noastre.
Dar să vedem ce înseamnă acest cuvânt devenit peste timp arhaism. Cuvântul tarniţă, tarnițe, este un substantiv feminin care are mai multe semnificaţii. 1. Şa (țărănească) de lemn sau (rar) de piele, folosită la călărit sau la transportul unor poveri. 2. Culme, coamă de munte sau de deal în formă de şa. 3. (Reg.) Drum de munte, bătut de oi sau de vite.
vedere de sus Tarnita
Vedere din Tarnița Bârsanului Traseul de Creasta intre Saua Gargalau 1907m si Tarnita La Cruce 1985m Muntii Rodnei
Tarnita Barsanului
Tarnita Barsanului vedere
Rodnei google map
Caldarea Iezerul Pietrosului muntii rodnei romania natura
catre tarnita Barsanului
Creasta văzută din Tarniţa Bârsanului spre vest
de pe Ineu spre creasta Rodnei
Iezarul Bitritei muntii rodnei romania natura
Căldarea Negoiescu-1 – locul fostei cabane Pusdrele-2 – drum spre Borşa-muntii rodnei romania natura
18 muntii rodnei romania natura
1 – Şaua Pusdrele-2 – Tarniţa Bârsanului-3 – zona La Oase-4 – traseu de ocolire-5 – zona La Cărţi-6 – spre Lacul La Cărţi muntii rodnei romania natura
Traseul montan din Munţii Rodnei: Între Aniese – Izvorul Mare – Tarniţa Bârsanului
Acces la traseu : DJ 17 D, com. Maieru, sat Anies; statia CFR Anies ruta Ilva Mica – Rodna Veche Punct de plecare : Confluenţa Izvorului Mare cu Valea Anieşului Mare loc numit “Între Izvoare”. Punct de sosire: Tarniţa Bârsanului situat între Vf. Puzdrele şi Vf. Negoioasa (1870m)
Marcaj : Banda galbenă Timp de mers : 3 ore. Lungime aprox. : 10 km. Grad de dificultate : Uşor Starea marcajelor: de vara – slab marcat de iarna – nu sunt
Starea traseului: traseu fără pasaje dificile de teren Refugii si adaposturi: Cabana forestieră dintre izvoare, Stânele năsăudenilor din gol alpin
Puncte de interes turistic : Peştera de la Izvorul Laptelui.
Descrierea traseului: Punctul de plecare în traseu îl constituie deviaţia din traseul numit “Între Izvoare” la confluenţa Vaii Izvorul Mare cu Valea Aniesului Mare. Traseul străbate aproape în întregime drumul forestier de-a lungul Vaii Izvorul Mare cu drumuri de tractor scurte, depăşind în stânga Izvorul Butucilor şi apoi în dreapta Izvorul Laptelui. De aici drumul devine impracticabil auto şi urcă uşor în golul alpin la stânele năsăudenilor bine înjghebate care pot oferi loc de refugiu în caz de timp nefavorabil. Parcurgem drumul care traversează izvorul din fundul văii şi o ia la dreapta urcând câteva serpentine, după care ajungem în Tarniţa Bârsanului. Aici traseul întâlneste marcajul banda roşie a circuitului de creastă.
Variante: Din Şaua Puzdrele se urcă spre vârful cu acelaşi nume (2188 m), pe care îl poţi ocoli prin stânga, pe o potecă marcată. Apoi se intră într-un jnepeniş destul de des care mai frânge înaintarea. Apoi se iese în larga Tarniţă a Bârsanului. Acolo dai de un marcaj bandă galbenă ce vine din stânga. Se iveşte o privelişte amplă asupra a câţiva kilometri din creastă care se desfăşoară spre vest. Din Tarniţa Bârsanului se poate alege varianta de ocolire a Vârfului Negoiasa: spre dreapta, urcuş uşor prin jnepeniş. După ce se merge ceva se ajune în Tarniţa Negoieselor.
Geomorfologie
Compartimentul Galat-Puzdrele, separat de cel anterior prin Şaua Galatului, se desfăsoară spre vest până la Tarniţa Bârsanului şi reprezintă porţiunea centrală a crestei principale. Se caracterizează prin prezenta şisturilor sericito-cloritoase, amfibolitelor şi calcarelor în care apar câteva peşteri (P. Laptelui). Se remarcă îndeosebi vârfurile Puzdrelor (2189 m) si Galatului (2048 m).
Compartimentul Pietrosu Mare, desfăşurat între Tarniţa Bârsanului în est şi Tarniţa Bătrânei în vest, cuprinde sectorul cel mai extins şi mai înalt (Vf. Pietrosu – 2303 m). Este constituit din şisturi sericito-cloritoase, filite, cu benzi de amfibolite şi calcare acoperite în cea mai mare parte de depozite glaciare şi conuri de grohotiş. Este format din 3 ramuri principale: ramura dintre Rebra şi Tarniţa Bârsanului reprezintă o porţiune din creasta principala, cu numeroase vârfuri ce depăşesc 2000 m (Rebra – 2119 m, Cormaia – 2033 m, Repedea – 2074 m, Obârşia Rebrii – 2052 m) şi o ramură spre sud ce trece prin Vf. Ţapului şi Vf. Paltinului, cu apariţii de calcare în care se dezvolta peşteri (P. Zânelor); ramura cea mai înaltă se desprinde spre nord prin vârfurile: Buhaescu Mare (2257 m) şi Pietrosu, de unde se ramifică Culmea Hotarului şi Culmea Piatra Albă. Prezintă relieful glaciar cel mai bine dezvoltat, cu numeroase complexe glaciare. Ramura vestică pleacă din Rebra spre Tarniţa Bătrânei, fiind alcătuită din roci cristaline (Vf. Gropilor – 2063 m).
Plante ocrotite – tisa (Taxus baccata), zada (Larix decidua), smardarul (Rhododendron kotshyi), zambrul (Pinus cembra), floarea de colţ (Leontopodium alpinum), angelica (Angelica archangelica), narcisa (Narcissus stellaris), bulbuci de munte (Trollius europaeus), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), ghintura galbena (Gentiana lutea), laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris) etc.
[contextly_auto_sidebar]
Animale ocrotite – capra neagră (Rupicapra rupicapra), marmota (Marmota marmota), ursul carpatin (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx), acvila de stâncă (Aquila chrysaetos), acvila mică (Hieratus penatus), ciuful pitic (Otus scops), buha (Bubo bubo), cucuveaua (Athene noctua), barza albă (Ciconia ciconia), stârcul cenuşiu (Ardea cinerea), corbul (Corvus corax), cocoşul de munte (Tetrao urogallus), cocoşul de mesteacăn (Lyrurus tetrix)
Video cu Munții Rodnei – Borșa, Lacul Iezer, Vârful Pietrosul (cu marmote), Curmătura Pietrosului, Vârful Buhăescu Mare, Curmătura Buhăescului, Vârful Rebrea, Șaua Tarnița la Cruce, Vârful Obârșia Rebrii, Șaua Obârșia Rebrii, Zănoaga Cățânilor, Șaua Între Izvoare, Tarnița Negoieselor, Tarnița Bârsanului, Șaua Puzdrele, Șaua Laptelui, Vârful Galațului, Șaua Galațului, Șaua Gărgălău, Poiana Știol, Cascada Cailor, Complex turistic Borșa
Valea Aniesului “Intre Aniese” Muntii Rodnei.
Tarniţa Bârsanului Ocupaţiile tradiţionale au fost cele care au reprezentat adesea sursa de inspiraţie a folclorului popular cât şi a toponimiei într-o mare măsură.
0 notes