nox-scrie - Tumblr blog

nox-scrie

strigoi anemic

buna!! asta e blogul meu cu chestii pe care le scriu, care ma intereseaza si meme-uri putrezite. sunt nox, am 22 de ani si tot atatea traume, folosesc pronumele el/lui in romana si they/them in engleza. scriu ca sa ma simt de parca traiesc 🌈🌈 hello!!! this is my writing blog. i'm nox i'm 22 and i'm pretty gay. i love writing but these things are mostly in romanian because i despise my english and how bad i am at it 💕💞 poza mea de profil este realizata cu dragoste si sclipici de @thisconfessionhasmeantnothing 🍋🍋 AO3: Noximilien WATTPAD: addictedwithflowers INSTAGRAM: _noximilien_

35 posts

Last active 2 hours ago

Don't wanna be here? Send us removal request.

Last Seen Blogs

stephofrps

Krogerfeedback Survey

cihatsarsilmaz01

İsimsiz

kuaintrelle

Kantya :

angryangelpeach

Untitled

koeleki

I made you a cookie but I ate it.

nox-scrie · 7 months

Text

se intampla de cateva ori pe an sa ma gaseasca lumea super random si dupa sa dispar din nou in anonimat ca un personaj episodic ceea ce e foarte accurate pentru arcul meu narativ. also nimeni nu poate sa scrie smut-uri si romanturi ce-ti dau carii cum poate un nonbinar asexual hehe

CARE DINTRE VOI?

184 notes · View notes

nox-scrie · 9 months

Text

Tanjesti si tu dupa experienta curselor auto de cand te-ai uitat la filmul "Turbo"? Ti se pare ca potentialul Otiliei Marculescu nu a fost realizat de Calinescu?

Atunci trebuie sa citesti noua mea poveste, cu Y/N x Otilia Marculescu. Y/N a venit in Bucuresti pentru Facultatea de Medicina dar a ramas pentru cel mai bun prieten al sau, Felix Sima, care i-a prezentat lumea secreta a car racing-ului din capitala. Ce se va intampla oare cand in viata lui Y/N apare cineva nou, care va schimba tot ceea ce inseamna acest sport?

Acum, pe AO3.

#enigma otiliei #romania #scrisul meu #fanfic #george calinescu #romanian literature #literatura romana #felix sima #otilia marculescu #weissmann #y/n #otilia marculescu x y/n #georgeta #for real ff ul astap a fost un vis de febra #sper sa va placa and share if so!!!#my writing #my art

13 notes · View notes

nox-scrie · 2 years

Text

Imagines cu autorx romanx

Salut, stiu ca nu ne-am mai auzit de o groaza de vreme dar revin cu o postare ce cu siguranta va va da peste cap si va va trece prin cel putin sase cercuri ale infernului- imagines cu autorx romanx. V-ati gandit vreodata cum ar fi sa fiti implicatx romantic cu unele dintre bomboanele pentru ochi din literatura romana, sau sunteti normalx? In orice caz, va asigur ca postarea asta va vorbi cu voi din cele mai adanci incaperi ale inimii voastre, cu genul de soapte sacaietoare ce va zgarie peretii in timpul noptii.

Cele trei victime din aceasta postare cu un twist modern sunt Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale si Nichita Stanescu. Cue feluri de mancare preferata, locuri perfecte pentru intalniri si mici lucruri de care sa te indragostesti la fiecare dintre ei (nu pentru ca duc dorul a ceva imaterial si necunoscut, doar vi se pare). Also Y/N este GNC because I said so. (piss sign emoji)

credits pentru idee @nichitastanescushitposts ms pentru boala mintala :**

IOAN SLAVICI

omul meu aduce conceptul de "people watching" la un alt nivel

chiar asa v-ati cunoscut, de fapt, cand stateati in capetele opuse ale aceleeasi cafenele micute si ati exclamat socati cand a intrat cineva ce purta dungi si buline in acelasi outfit, mascand rapid greseala voastra cu guri lungi de cafea si accese de tuse

(a venit la tine putin timp dupa aceea, cand v-ati calmat, cu un zambet mic in coltul gurii, sa te intrebe daca ar putea sa iti mai ia o cafea din moment ce nu parea ca ai savurat-o pe cea de dinainte)

una dintre activitatile voastre de cuplu preferate e sa va luati ceva de mancare la o terasa din centru si sa comentati, vorbind prin biletele sau prin soapte, despre toate si de toate legat de oamenii din jurul vostru

la un moment dat, va intocmiti un cod de priviri si semne simple cu mainile pentru a atrage atentia la o anumita parte a tinutei tintei voastre- de la imbracaminte la machiaj, la personalitatea putreda pe care o afiseaza in general victima barfelor

(mai mult de o data ioan te face sa vrei sa intrii sub masa de ras si de rusine, totul cu un simplu deget inelar ridicat spre o directie oarecare)

ioan a crescut intr-o familie relativ buna dpdv financiar, asa ca nu ezita sa te scoata in locuri extravagante uneori, chiar daca e doar pentru o sticla sau trei de vin si compania placuta a unei discutii moi si tandre. asta pana cand vi se urca vinul la cap si incepeti sa va complimentati pe toate partile, in feluri gretos de adorabile si incredibil de vulnerabile

dar adevarata placere a lui ioan e sa faca excursii cu tine: te trezesti cel putin o data pe luna cu un mesaj de la el in care iti spune ca weekend-ul acela veti merge intr-un sat la nimereala de munti, sau din celalalt capat al tarii, sau pe langa mare, si ca trebuie sa te pregatesti

ioan e dubios de priceput la a-si face prieteni oriunde s-ar duce, avand o flexibilitate emotionala care te intimideaza uneori, pentru ca nu stii care e adevarata lui culoare cand e un cameleon asa bun

(dar dupa aceea se va uita cu zambetul lui siret, secret, la tine, si doar acel suras te va asigura ca tu esti persoana pentru care va alcatui mereu o paleta de culori)

reuseste de fiecare data sa convinga batranii satelor pe care le vizitati sa va primeasca peste noapte, sa va dea mamaliga calda si tocana de ciuperci, sa va spuna povesti pana cand stelele rasar pe cer precum niste felinare

iar seara de seara, cand va pregatiti de culcare, fara ezitare, te prinde de maini pe sub cearceaful sau patura cu care sunteti invelitx, iti deschide palmele cu degetele sale, si iti spune cele mai frumoase povesti despre zane si eroi si oameni simpli, care te fac sa razi si sa plangi si sa zambesti pana te doare tot corpul

ION LUCA CARAGIALE

relatia voastra e haosul intruchipat

ILC considera romantic sa te duca la miezul noptii in parcul din cartierul in care ai crescut si sa iti inmaneze un spray de graffiti cu care sa iti lasi amprenta asupra fantanii arteziene nefunctionale din mijlocul acestuia

(e dubios de romantic, de fapt, mai ales cand iti sterge degetele cu servetele umede cu miros de musetel, tutuind ca un parinte ca nu ai grija de tine, pana cand vedeti niste lanterne venind spre voi: cea mai romantica parte e cand fugiti impreuna de paznicul BGS)

la prima voastra aniversare, v-a dus la teatru: nu pentru a va uita la o piesa, dar pentru ca era o seara libera la improvizatie

a fost cu siguranta cel mai ciudat date la care ai fost vreodata, de la jobenul pe care il purtai in timp ce chinuiau un accent englezesc sa iti iasa din gatlej, pana la fusta pe care o purta ILC si cu care se invartea ca un titirez in jurul tau, insa a fost si cea mai distractiva seara pe care ai avut-o... vreodata

(daca dupa aceea ILC te-a condus pana acasa si s-a uitat in sus, spre nimicul noptii ce cadea peste voi, si a spus ca poate nu e la fel de cis pe cat credea initial... ei bine, asta trebuie sa ramana doar intre voi 2. momentan)

ILC e genul de persoana care uita des sa manance, asa ca majoritatea datilor in care va vedeti petreceti timp adunand snacks-uri de la cel mai apropiat magazin si dand din mana in mana bunatatile adunate, pentru a gusta din toate

v-ati cunoscut pe internet, fiind pe acelasi server de discord pe care niciunul din voi nu era sigur cum a ajuns, si ati inceput sa va luati unul de altul in primele cinci minute in care ati inceput sa vorbiti. a fost, fara doar si poate, dragoste la primul mesaj

(atunci cand lumea va intreaba cum v-ati cunoscut, insa, nu amintiti de sever-ul despre politica pe care ati ajuns cumva, ci doar ridicati din umeri si aruncati remarci precum "ah, la groapa de gunoi" sau "nicio idee, doar s-a tarat dintr-o canalizare la un moment dat si nu mai pot sa scap. ajutor.")

unul dintre lucrurile tale preferate la el e ca nu inceteaza sa te surprinda: cand credeai ca ai invatat totul despre el, iti va spune o poveste despre o matusa excentrica, iti va face o anecdota complexa despre un copil din autobuz, iti va strecura gem in buzunar

nu ai putea sa te plictisesti nici daca ai vrea, si de ce ai vrea sa te plictisesti de cineva ca el?

NICHITA STANESCU

unul dintre cei mai imposibili indivizi pe care i-ai intalnit in viata ta, si o spui cu cel mai afectuos si totusi exasperat ton de care esti in stare

majoritatea intalnirilor voastre constau in a va lungi in pat toata dupa-amiaza, imbratisati sau macar atingandu-va mainile sau picioarele din colturi opuse ale saltelei, si scriind, citind sau desenand furios

la caderea serii, nichita se ridica din pat si iti intinde o mana, iar de atunci incolo incepe aventura: nu stii unde te va duce, dar incepeti sa mergeti, sa vorbiti despre oras, despre voi, despre oameni, despre pietre

nichita e genul de om care se opreste la fiecare animal pe care il vede, asa ca majoritatea galeriei tale sunt poze cu el incercand sa ademeneasca un patruped sau altil cu un gest al degetelor si un pspspsps ragusit

de multe ori ajungeti in parc la finalul plimbarilor voastre, sau, in cateva ocazii de neuitat, in gradini sau cimitire, si acolo va aratati ce ati desenat, cititi reciproc poeziile pe care le-ati scris sau povestiti din cartile pe care le-ati citit

nichita nu e genul de persoana care sa manance mult, preferand sa bea, dar daca e ceva ce nu poate sa reziste sunt prajiturile precum tiramisu sau oricare alta in care se foloseste macar un strop de alcool in blat

uneori gatiti impreuna, in orele voastre de letargie, si doar in acele momente nichita e intrutotul calmx, aproape lichidx peste umarul tau

v-ati cunoscut din intamplare, la o citire de poezie queer, si i-ai remarcat insigna "he/they" si pluoverul moale ce lasa la iveala gulerul unei camasi brodate, si probabil l-ai impresionat cu ceva, caci la final te-a invitat la un pahar si o plimbare pe sub cerul instelat

nichita e absolut obsedatx de stele si univers in general, unul dintre talentele sale fiind sa numeasca orice constelatie, chiar daca e o simpla adunatura de firimituri pe o masa si nu are in fapt nicio semnificatie pana sa i-o dea lui

in zilele rele, in care linistea se simte ca ceva tare, viu si furios intre voi, nichita iti tine oricum mana in a lui si o duce periodic la buze, o lipeste de fata lui, de gatul sau fierbinte, si tu intelegi chiar si daca nu ii vorbesti

pentru ca nichita este exasperantx, ambitiosx pana la refuz, si usor obsedatx, dar o scrii in cel mai afectuos mod posibil

25 notes · View notes

nox-scrie · 2 years

Text

Dana Budeanu's redemption ark, sau cum e ea gay si in limba dupa Gabriela Firea intr-o geaca de piele

Acum ceva vreme am scris o poveste pentru un prieten cu comentatoarea noastra preferata in toate cele ce merita a fi discutate, Dana Budeanu, si figura politica adorata de toti cei ce au fost elevi cand era primar (pentru ca dadea o tona de zile libere), Gabriela Firea. Povestea e gretos de dulce, o durere/comfort adevarata, si cu siguranta va va face sa tanjiti si voi dupa o persoana care sa se manifeste la usa voastra cu vin si o invitatie la concertul de 110 ani de la infiintarea STB.

Also, un cameo al chiorului cu inele, mommy? sorry.. gabi firea si mici si bere. Ce altceva ati putea vrea?

Lectura frumoasa ;;;) 😝😳

18 notes · View notes

nox-scrie · 3 years

Text

Daca trei domnitori fac sex intr-o padure si nimeni nu ii aude, chiar fac sex?

Daca trei domnitori se regasesc unul in altul in mai multe moduri decat unul, merita sa aiba o legenda? Daca trei domnitori se iubesc si nu si-o zic in cuvinte, le putem auzi povestea oricum?

Da. Am scris un smut cu Gelu, Glad si Menumorut cum fac sex intr-o padure- a fost un commission (yes i do those as well dm me if interested 🥴) pentru un coleg, scris acum un an si postat astazi. Il gasiti pe AO3 si in ungherele intunecate ale camerei voastre, fix in spatele monstrului vostru de paralizie. Aici este link-ul blestemului si sper sa va placa! Distribuiti cu prietenii in maxim sapte zile pentru a avea chiar voi o aventura in codrurile transilvanene.

Si daca nu...

https://archiveofourown.org/works/31970110

378 notes · View notes

nox-scrie · 3 years

Text

Y/N in opere romanesti...

...pentru ca cine are nevoie de somn

Ion (de Liviu Rebreanu): Y/N este epitomul unui taranx de rand, pana ce mama sa ii spune ca acum este a lui Vasile Baciu! Poftim, de ce mama? Pentru ca avem nevoie de bani, tu arati bine, iar Ana nu o sa ii aduca lui Vasile o casatorie profitabila. Plangi ce plangi, doar ca apoi observi ca Ion al Glanetasului a pus ochii pe tine (sau mai degraba pe banii tai, dar asta e un plot twist de gradul trei de care tu nu stii inca)! Yum! Fereste-te de cuptoare, nu vrem sa facem un y/npreg aici.

Moara cu Noroc (de Ioan Slavici): Y/N lucreaza la carciuma din sat, angajatx de Ghita si Ana sa ajute cu intretinerea. Lica decide sa te ia in echipa lui de criminali, ba chiar iti face si un bici din nuiele si te invata sa il folosesti pentru fortele raului. Dar ce sa vezi, te-a invatat prea bine! Tu si matahalele il scuturati de bani pe ascuns in timp ce el si Ghita au... alte treburi ;;).

Ultima noapte de dragoste (de Camil Petrescu): Y/N studiaza filosofia si se intampla sa aiba infatisarea angelica perfecta pentru a atrage atentia unui anume Stefan Gheorghidiu, Barbatul. O casatorie rapida si o avere mostenita mai tarziu, te aflii la o rascruce de drumuri. Cue: trauma emotionala, dar macar ramai cu dansatorul la final.

Enigma Otiliei (de George Calinescu): Y/N este un apropiat prietenx al Otiliei Marculescu, tanara ce se intampla sa aiba bani si influenta. Odata ce te bagi destul de adanc in afacerile putrezite aduse de avaritia din familie ei, nu poti iesi fara sa ai mainile insangerate... si cu siguranta nu poti iesi cu ele goale. E o cursa a cine pune mana pe cea mai mare din avere, iar tu nu ai de gand sa te lasi mai prejos familiei Tulea. O sa te calce in picioare daca nu ii calci tu prima data. (corruption ark ftw)

Luceafarul (de Mihai Eminescu): Y/N este intruchiparea sufletului turmentat de dorinta de a scapa din inchisoara impusa de cutumele sociale. Este amoral sa vrei sa nu mai fi tu, macar pentru o noapte? Este gresit sa vrei sa iti depasesti conditia, sa vrei sa vezi ce te asteapta peste zidul perceptiei tale? Hyperion nu crede asta, insa trebuie sa ai grija la acest astru, intruchipare a excitarii.. se poate sa aflii ca ai fost el in tot acest timp.

#romania #ion #moara cu noroc #luceafarul #ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi #enigma otiliei #liviu rebreanu #ioan slavici #mihai eminescu #campil petrescu #george calinescu #romanian writing #literatura #literatura romaneasca #POST UL ASTA V A FOST ADUS DE ULTIMA MEA CRIZA MANIACALA #ESTE MAI PUTREZIT CA ROBBIE #IAR NUMELE LUI E PUTREZIT UL #sunt la facultate o sa scriu vreodata despre romanele de aici? nu #PENTRU CA SUNT PLICTISITOARE #n o sa vezi drama ca in luceafarul in poeziile lui heliade radulescu #cei care intelegeti referinta la 2 va pwp #as putea face o parte a doua poate #dar ma mai gandesc #sper ca v-a placut tuberculoza mea #iubesc postarile de genul #inca ii mai am pe harap alb pe morometii si pe (ew) riga crypto (ew)#dar nu am de gand sa ii scriu daca nu mi se cere explicit asta #tag yourself #eu sunt criza identitara eminesciana #also da ion si moara cu noroc sunt operele mele preferate

70 notes · View notes

nox-scrie · 3 years

Text

Poate alcoolul era doar un pretext pentru dragoste tot timpul asta

In sfarsit m-am tinut de promisiunea de a scrie ceva cu Mihai Eminescu si Ion Creanga. Initial voiam sa fie ceva foarte edgy in care se joaca Among Us si Creanga era ca un fel de Corpse de Romania, insa dupa niste EXTENSIVE research mi-a venit o idee mai buna.

Un Bar AU. Sau, mai degraba, un Carciuma AU.

Povestea are momentan un singur capitol publicat pe AO3, pe care il puteti gasi pe acest link https://archiveofourown.org/works/2834829, dar vor urma mai multe odata ce termin cu sesiunea si angoasa existentiala. Bafta la citit si sper ca scrisul meu sa va bage intr-o stare de ebrietate literara. Ily!!

32 notes · View notes

nox-scrie · 3 years

Text

Incitare si nu Numai ;;;)

Fanficul cu Spanul si Harap Alb, “daca ne-am ucide unul pe altul” este aici, si mi-a dat destula urticarie in ultimele trei zile pentru a mai zice altceva despre el. Va dau un FOARTE MARE WARNING legat de kink-urile prezentate si de consentul ce... nu e tocmai okay dar... cand a fost literatura romana okay?

Regret profund existenta acestei piese de literatura, but here y’all go. Don’t forget to read the end notes and the best of luck!!

https://archiveofourown.org/works/27727982

Si un playlist, sa va imbuneze experienta si sa imi indulceasca amarul sufletesc: https://open.spotify.com/playlist/1CD69tWwfEVl52pVshBj0c

6 notes · View notes

nox-scrie · 3 years

Text

Cei Mai Sexy Scriitori din Romania (in opinia mea si cu foarte putine explicatii)

10. Mihai Eminescu. Arata ca un twink.

9. Nicolae Labis. Arata sarmant pentru un sobolan din canalizare.

8. George Bacovia. Arata de parca e pe moarte.

7. Nichita Stanescu. 🎶Come on fuck me emo boy🎶

6. Tudor Arghezi. Arata ca orice tata de zahar din filme.

5. Ion Luca Caragiale. Ar scoate pe oricine la un cico si ar pleca inainte sa plateasca.

4. Dimitrie Cantemir. Gay solidarity.

3. Mircea Nedelciu. Ruleaza cele mai bune tigari din Fundulea.

2. Ana Blandiana. Ar putea sa-mi smulga si inima din piept si tot as tine-o in brate.

1. Ion Creanga. A bear.

346 notes · View notes

nox-scrie · 3 years

Text

1 Zi Pana La Publicarea Mult Intarziatului Fanfic Cu Harap Alb Si Spanul

O sa ne prefacem ca nu e 26 deja, spunand ca maine va fi ziua. Data. Sfarsitul. Intervalul orar cand cerul pe pamant va cadea, cand stele in foc se vor transforma de pe mine inamic intergalactic m-ar declara.

Dar pana atunci... Mai e publicarea lui. Archive of Our Own, @Noximilien. 26 Noiembrie 2020.

Si desigur, pasajul ce aduce trei ani de ghinion pe cuvant citit. Daca va sperie gandul ca ramaneti fara ani, nu va faceti griji... Blestemul se transmite si la stramosi.

***

-Vino cu mine, sclavule, sa tii capastrul cat timp gandesc.

Harap Alb il urma sus fara o secunda de ezitare, sperand in tot acel timp ca stapanul lui sa zica acele cuvinte. Spanul se uita la el o data, o privire ce dura decenii, si isi baga fara avertisment degetele intre bucata de piele de la gatul lui si gatul lui, simtindu-i pulsul. Zambi scurt, doar dinti si rautate, apoi se intoarse cu ochii la drum si porni.

-De acum nu vei mai astepta sa iti zic ce sa faci, spuse Spanul cu o incruntatura. Cine se astepta ca sa ai un sclav sa fie asa de greu? Mai ales pentru ca faci totul bine, asa ca nu pot sa te pedepsesc niciodata...

***

..... . Am zis ca e smut? Am zis. Nu va mai uitati asa la mine. It will only get worse <3

26 Noiembrie. Odihniti-va in bucati.

12 notes · View notes

nox-scrie · 3 years

Text

2 Zile Pana La Publicarea Mult Detestatului Fanfic Cu Spanul Si Harap Alb

Pe masura ce trece timpul simt ca viata mea se scurge din ce in ce mai dureros, iar cand imi amintesc de fanficul asta, sufar si mai tare. Dar voi sunteti insetati dupa o piesa literara ce sa va ia din grijile zilnice, ceva despre care sa vorbiti mult si bine, cu spaima si dezgust si adoratie.

Si asta e exact acel lucru. 26 Noiembrie 2020. Povestea lui Harap Alb si a Spanului, pe AO3, @Noximilien.

Iar aici este pasajul de care aveti nevoie.

***

Harap Alb se repezi la Span, aluneca in genunchi in fata sa, fara sa lase frica pe chipul sau. Va trebui sa fie puternic, in cazul in care Spanul avea nevoie de el.

-Ati patit ceva, Stapane? Va pot ajuta?

-Ridica-te, Harape, si tine-l pe omul asta sa nu fuga. Poate sa te joace, deci ai grija... am nevoie de ceva de la el, dar inainte de asta trebuie sa ma schimb de hainele murdare.

Astfel pleca si Harap Alb se repezi pentru a-i strange mainile baiatului infricosat. Nu parea sa sangereze, dar Harap Alb il verifica totusi cu ochii de rani vizibile.

-Ce vrea stapanul meu de la tine? intreba Harap Alb, lasand curiozitatea sa castige.

-Un portal spre o alta dimensiune, si eu sunt singurul ce il poate deschide.

***

Aici este ideea principala. Poate o sa-l si recunoasteti pe acel baiat, nu din mitologie, dar dintr-o serie de povesti pe care am scris-o aici.... 👀

26 Noiembrie. Nu uitati. nu ca ati avea cum..

16 notes · View notes

nox-scrie · 3 years

Text

3 Zile Pana La Publicarea Mult Asteptatului Fanfic Cu Spanul Si Harap Alb

Da. Este timpul. Stiu ca am tot spun ca il voi posta pentru... un an intreg, dar acum chiar se intampla.

26 Noiembrie 2020. Archive of Our Own. @Noximilien

Iar pana atunci, luati un mic spoiler, pentru ca meritati asta dupa toata rabdarea de care ati dat dovada.

***

Asa cum se spune din mosi stramosi, mezinul, fost fecior de crai, bun la inima si frumos la chip, a devenit sclavul unui span, manios si crud. Cu numele nou de Harap Alb, tanarul il urma pe stapanul sau oriunde se ducea si negresit il asculta, indiferent ce ii cerea.

Un cerb mandru a murit, iar pielea-i din cristale Harap Alb a dobandit; salati multe el a luat, de la ursul a furat; fiica lui Rosu Imparat cu el a venit, dar in povestea mea, Harap Alb nu a murit...

In acea dupa amiaza luminoasa, Harap Alb i-a adus Spanului cea mai frumoasa fata cunoscuta de pe fata pamantului, dar Spanul doar plesni din buze si il puse pe tanar sa o incuie in castel. Harap Alb nu ezita inainte sa o impinga pe fata cea furioasa pe usile palatului, in cel mai inalt turn, si sa o lege cu o franghie de maini si de picioare.

***

Intrigati? 26 noiembrie doua mii douazeci. Ziua zero.

6 notes · View notes

nox-scrie · 3 years

Text

POV: Ai uitat sa incui usa, nu-i asa?

Ai uitat sa verifici daca pisica ta nu a iesit pe langa tine cand ai plecat din casa. Ai uitat sa iti iei masca, si acum esti deja in drum spre Mega. Ai uitat sa vezi daca ai inchis aragazul dupa ce ti-ai pus apa fierbinte in cana de ceai. Ai uitat sa il suni pe tatal tau azi. Ai uitat sa verifici data de expirare a iaurtului ala fara grasimi pe care tot zici in continuu ca o sa il mananci.

Sau poate ca nu. Poate ca nu ai uitat. Poate ca pur si simplu nu ai vrut sa faci nimic din chestiile aste. Cine sunt eu sa iti spun cum sa iti traiesti viata?

Dar te-am facut sa iti fie putin frica oricum, nu-i asa? Cea mai noua dintre povestile mele cu ielele vorbeste exact despre acest sentiment, de frica fara motiv, sau poate prea fondata. Vorbeste despre caderea usoara in nebunie, de faptul ca deja s-a intamplat, vorbeste despre tine dupa ce s-a intamplat.

Ai tras draperiile inainte sa te culci?

https://archiveofourown.org/works/27371140

10 notes · View notes

nox-scrie · 4 years

Text

melodii din playlist-ul meu pe care le asociez cu lecturile obligatorii pentru bac

Ion: Dirty Imbecile by The Happy Fits (https://open.spotify.com/track/5erGUceK8ieHWtTXdnGP65?si=ur0YldrnRKum3Qwzahr5Ww)- o melodie despre o persoana ce este mult mai mult decat ce apare a fi initial, un om cu un plan, gata sa distruga pe oricine i-ar sta in cale pana ce realizeaza ca victoria nu e la fel de dulce daca nu are pe cine vrea langa el; melodia este ritmata si iti vine sa dansezi pe ea, dar are multe straturi and if you listen to it bit by bit poate fi... a lot.

Moara cu Noroc: Freaking Out by The Wrecks (https://open.spotify.com/track/4RZro2r6RHC2ldpNuDbJso?si=XCdT8WqQRlOzzqFl6pWa_A) - un cantec despre eternitate, despre tradare si singuratate, despre ce vrei si ce primesti; melodie ritmata ce iti da adrenalina si frica mai degraba decat entuziasm, dar asta te bucura intr-un mod nesanatos.

Povestea lui Harap Alb: Turn the Lights Off by Tally Hall (https://open.spotify.com/track/3xpdefOloYCBXd3UR6MVyM?si=jt4ZSmF2RFa67i9ZKoxr1A) - o piesa muzicala despre frica si maturizare, foarte putin trippy, ambitie transpusa in note muzicale; melodia asta e genul de chestie pe care a-i asculta-o ca sa simti ceva in cele mai grele nopti.

Enigma Otiliei: Kids in America by Kim Wilde (https://open.spotify.com/track/1YGZyfvdgZxzipWoWYVKxi?si=zNuFe052RXyriU5tZZrMqg)- conglomeratul de sunete despre libertate, despre viata pe care chiar vrei sa o traiesti, despre sansa si speranta; melodia e super funky disco funky, ceva ce otilia si-ar pune la casetofonul de zece lei din piata obor.

Ultima Noapte de Dragoste, Intaia Noapte de Razboi: Always Sayin' by The Littlest Man Band (https://open.spotify.com/track/6QbuMwS95wYnh3Q5DYxVSp?si=ghIP76V_RLCvwywguSFrFw)- linia melodica cu versuri adaugate peste ea despre dragoste si lupta, incredere si pierdere, ascensiune sociala si demagogie; melodia e ca un carusel, te duce pe cele mai inalte culmi, doar pentru a te impinge de pe varf intr-o cadere dulce.

Iona: Closet Lunatic by Caro(https://open.spotify.com/track/1lV0cC8CDi6bHHU7RZH4at?si=cUgSANdeRAKEyoxMi1FxBQ)- sunetele ce compun o melodie nu foarte diferita de numele sau, confuzia adusa odata cu nesiguranta a daca ai innebunit sau doar nu ai mai iesit din casa de mult timp, sentimentul ca esti intr-un vis sau speranta slaba ca esti intr-unul; melodia, ca si proza, e ceva in care nu poti avea incredere.

Stiu ca post-ul asta a fost foarte nonsensical si specific, dar a fost extrem de fun de compus. Daca aveti sugestii va rog impartasiti-le cu mine am nevoie de acea serotonina. Also look in the tags for some goodies behind the post info!!

Si daca vreti playlist-ul meu de liked songs de pe spotify DM me ;;). E mult mai haotic decat ce vedeti aici, promit <33.

#am stat o gramada sa o gasesc pe a lui ion; voiam sa pun o melodie doar pentru ca avea niste sunete asemanatoare cu cele de lopata #spoilers i guess #FAPTUL CA NU AM PUS REVERSED COWGIRL LA ENIGMA OTILIEI AR TREBUI SA FIE O CRIMA.#dar nu am scris inca acel au cu lesbian otilia in america #BUT SOON #it s gonna be over for y all bitches #sorry for calling you bitches ily...#a fost asa usor la moara cu noroc it s my comfort book #si harap alb trebuia sa fie ceva trippy/ fantasy #FAPTUL CA LA ULTIMA NOAPTE MELODIA PERFECTA A VENIT LA S H U F F L E IN PLAYLISTUL MEU #chiar m as fi chinuit mult cu ea too...#il urasc pe petrescu #faptul ca nu am pus lonely din bee and puppycat pentru iona e dezamgitor #dar PRESUPUN CA NU SE POTRIVESTE #nu la fel de haotic ca closet lunatic #okay si acum tag urile adevarate #romania #literature #romanian literature #romanian post #music #muzica #muzica romaneasca #funny #haha #xd #ion #harap alb #moara cu noroc #enigma otiliei

38 notes · View notes

nox-scrie · 4 years

Text

Un Studiu In Moralitatea Existentei Unei Iele

Am auzit cu toti de iele, de vrajitoarele prea frumoase pentru binele sanatatii noastre, de fiintele ce ne fac sa sangeram nazal mai ceva ca un virgin din anime-uri. Dar am auzit vreodata de ele, chiar din perspectiva ielelor?

Colina, una dintre ielele ce e inca tanara si destul de umana sa se indoiasca de propriul stil de viata si de corectitudinea alegerilor pe care le face, are o schimbare totala in existenta ei circulara cand intalneste o pasare prinsa intr-un turn. Pasarea, cu un penaj de un rosu briliant, se dovedeste a fi o fata, si nu orice fata, dar fiica lui Ros Imparat. Ce se va alege de cele doua dupa ce Col i-a aratat fetei puterile ei? Si poate o poveste de dragoste sa se infiripe intre cele doua, cand acestea sunt legate fie de vazduhul briliant al cerului, fie de padurile si muschiul fraged al pamantului din ele?

Cititi pe Archive of Our Own despre viata ca o iala, si va rog rugati-va pentru mine ca acestea sa nu ma gaseasca si sa imi dea cancel la viata pentru ca e un bad representation. Asta chiar s-ar putea intampla, si imi e sincer frica posibilitatea asta.

https://archiveofourown.org/works/26841949

15 notes · View notes

nox-scrie · 4 years

Text

enchantment

Partea a patra si ultima parte din seria lui Jacks. Am stat o groaza sa editez capitolul asta pentru ca simteam ca trebuie sa ii fac justice, si nu cred ca a iesit la fel de bine pe cat ar fi putut sa iasa, insa asa e si Jacks- intr-o crestere continua.

Word Count: 5666

NISTE TRIGGER WARNING URI EXTREME PENTRU CAPTIOLUL ASTA!!!! O gramada de family abuse, si mental si fizic; nu cititi de la “Esti victima unui farmec, asemanator cu cel de la spectacol. Esti-" pana la "Ce ai patit la fata?" intreba Jacks, si pentru un moment crezu ca o noua iluzie incepe. Chiar nu era gata, si nu stia daca se va abtine din a apasa pe tragaci acum.” SI replica lui Jacks ce incepe cu “ A fost, nu-i asa?” IT S SOME HEAVY ASS SHIT. Daca chestiile astea nu va fac sa va simtiti bine, va rog aveti grija. Pana si mie, ce le-am scris, mi-au dat greata.

In rest, sper ca v-a placut experienta primului meu personaj non-binary criminal (ce nu e inspirat dupa un animal de plus), iar aici sunt primele trei parti:

Partea 1 | Partea 2 | Partea 3 | Partea 4

***

Padurile nu ar trebui sa arate asa. Asa... negre. Asa moarte. Asa fara suflu, fara oxigen. Asa fara scop. Era de parca mergeai intr-un spatiu fara viata, de parca ai fi intrat intr-un tub sintetic si tot aerul iti era scos, incet, din plamani. Era o padure pana la urma, locul ce sustine, prin definitie, viata, locul in care poti sa mergi daca nu mai ai unde sa te duci. Locul in care poti sa respiri, dupa ce ti-ai tinut respiratia pentru mult timp. Faptul ca padurea asta corupta exista macar era o crima din mai multe puncte de vedere.

"Nu imi vine sa cred ca m-a pocnit." a zis Syksy (frumoasa grupului, imbracata in piele, iubitoare de caini si cel mai probabil un caine chiar ea) pentru a paisprezecea oara de cand au urcat in trasura si au pornit la drum.

Vår (tanar, si el frumos, la punga gros, incredibil de gay si cel care a construit caleasca asta printr-un pocnet din degete) isi dadu ochii peste cap pentru a paisprezecea oara. "Las-o in pace, Syk. Nu se simtea okay."

"Ei bine, Vår, nici eu nu ma simt okay in majoritatea timpului, si totusi nu iau la bataie primul om ce se uita in directia mea." continua Syksy, incepand sa isi maseze locul de sub ochiul ei unde o vanataie incepea sa se formeze.

Jacks (persoana care a facut vanataia si care era pe cale sa mai faca una daca Syksy nu termina cu dramatismele) isi dadu ochii peste cap, incordandu-si maxilarul si uitandu-se pe fereastra. Ochii sai intunecati erau lipiti de padurea din ce in ce mai moarta, mai neagra, mai absenta. Spera doar sa nu o gaseasca si pe Ea asa.

"Macar stiti unde trebuie sa mergem?" intreba Jacks, intorcandu-se spre cei doi frati.

Adevarul e ca aproape se simtea bine ca a pocnit-o pe Syksy, facand ca doar putin din sarmul natural ce o urmarea sa se fisureze. Cand Syksy zambea, Jacks simtea doar ca ceva e gresit: buzele ei nu sunt rozalii, ci precum niste piersici, iar daca Syksy isi punea mana oriunde pe corpul lui Jacks, era acelasi sentiment ca atunci cand atingeai un strain din greseala in autobuz.Jacks era o cauza mai pierduta in ghearele indragostirii mai rau decat anticipase.

"Eu stiu." ii aminti Vår, si se uita la randul sau pe fereastra. "Dispozitivul pe care l-am facut pentru Syksy merge la fel de bine si pe Kesä, insa nu a mers niciodata pentru Vinter. E de parca Vinter ar fi undeva, ascunsa de pe fata pamantului. Pastrata in siguranta."

Desi Jacks si-a inchis ochii cand Vår a spus numele ei, asta nu insemna ca nu a simtit durerea precum un pumnal ascult infipt in timpanul sau. Vinter. Fata ce i-a furat inima si orice farama de ratiune ar mai fi avut. Ofta si se lasa pe spate in caleasca, deschizandu-si ochii in ciuda impulsului de a ignora tot ce este in jurul sau pana la inevitabila-i pieire.

"Ne apropiem acum." spuse Syksy, incruntandu-se. Era primul lucru important pe care il zisese, daca nu se luau in considerare remarcile rautacioase aduse cand fratelui ei, cand lui Jacks.

De parca ar fi dat un semnal, trasura incepu sa bazaie, ca si cum ar fi fost bagata in priza. Jacks isi duse imediat mana la brau, unde tinea un pistol incarcat. Nu il folosea niciodata, dar acum se ridica in picioare si era gata sa ii protejeze pe fratii fetei de care s-a indragostit de orice pericol ce avea sa vina.

Nu observa ca podeaua disparea decat atunci cand nu mai statea in picioare, ci cadea jumatate de metru pana pe drumul de tara, cu pietre zgrunturoase si tarana ce ii intra in ochi. Tipa, sau poate ca nu o facu. Stia sigur ca in urmatorul moment cineva ii apuca bratele si cand dechise ochii, Syksy era in fata sa, cu urechile lungi si paroase si ochii de un gri stralucitor, cu nasul alungit... era un lup.

"Jacks. Calmeaza-te. Esti in trasura, esti cu noi. Esti aici, esti aici. Respira cu mine. Inauntru. Afara. Inauntru. Afara. Bine. Esti victima unui farmec, asemanator cu cel de la spectacol. Esti-"

"Esti o dezamagire." a zis o voce din spatele sau, si Jacks se intoarse, frica fiind pictata pe fata sa ca o masca. Iar acolo era el, insangerat si cu rautatea strambandu-i trasaturile, facandu-l sa arate ca un cosmar pe doua picioare.

"Tata?" sopti Jacks, si isi stranse genunchii la piept. "Tata? Nu, lasa ciobul ala jos, tata-"

"Eu si mama ta nu am crescut un copil deviat asa ca tine. Satana a intrat in tine, acum satana trebuie sa iasa. Stai pe loc, demone, daca il ranim atunci o sa iasa..."

Jacks isi ridica mainile facute pumni deasupra capului si tipa, tipa asa de tare incat tipatul deveni urlet si il simtea pana in adancul oaselor, ce i se rupeau incet in zeci de locuri.

"Stai pe loc." ii zicea tatal sau, iar vocea i se auzea chiar langa ureche in timp ce sunetul de oase rupandu-se era un ecou al unui mars funerar. "Femeie, vino si tine-ti progenitura. Nu pot sa fac o taietura buna. Nu pot..."

"JACKS!" tipa cineva peste sunetul de oase si vocea plina de ura a tatalui lui Jacks. "Nu. E. Real. Opreste-te. Opreste-te. Tatal tau nu te-a omorat. Tatal tau nu e real..."

"Taci din gura, poponarule! Nu ai dreptul sa imi vorbesti, sa respiri langa mine. Pleaca de aici pana nu iti bag ciobul asta in cur, si te asigur ca nu o sa iti placa."

"Stop." a soptit Jacks, gatul durandu-i de la tipat. "Stop!" a zis mai tare, cu putere. "STOP!" a strigat acum, si a smuls ciobul din mana tatalui sau, nepasandu-i de durere, dar infigandu-l in gatul lui, cum a mai facut cu ani inainte.

Linistea ce a urmat ii dadu destul curaj lui Jacks incat sa clipeasca de cateva ori, lasand iluzia sa dispara.

Era in caleasca, si Vår statea ingenuncheat in fata sa, aparent tinandu-i incheieturile intr-o stransoare de fier. Jacks isi trase mainile cu un sasait.

"Incerci sa imi rupi mainile?" se rasti Jacks, si Vår se dadu inapoi, lovindu-se de usa calestii. Incepu sa rada atat de tare incat se dadu cu capul de usa.

"Tu incercai sa ma omori cu un pistol infipt in gatul meu acum o secunda." se vaita Vår, aratand spre pistolul aflat langa Jacks si odata cu miscarea observa ca fata ii era ...cumva stearsa, de parca incerca sa focuseze un aparat pe orice punct in afara de chipul lui.

"Ce ai patit la fata?" intreba Jacks, si pentru un moment crezu ca o noua iluzie incepe. Chiar nu era gata, si nu stia daca se va abtine din a apasa pe tragaci acum.

"O masca pentru a bloca influenta lui Kesä. Si Syksy are una.."

"Doar ca nu e o masca, e o forma pe care o iau uneori." se auzi Syksy, cu vocea joasa, si Jacks se intoarse spre ea.

Ura cat de multa surpriza simtise in ultimele zile, iar de data asta, nici macar nu a mai incercat sa isi ascunda surpriza.. Desi o mai vazuse pe Syksy ca aproape un lup inainte, cu urechile lungi, mustati si ochi stralucitori, gheare ascutite si considerabil mai mult par pe mainile si picioarele dezbracate, asta nu insemna ca nu a palit la fata. Jacks reusi totusi sa scape cu un ridicat din sprancene si o inspiratie scurta.

"Esti mai frumoasa decat imi aminteam." ii spuse Jacks dupa o secunda.

"Te-as lovi asa de tare acum, dar sunt o doamna." spuse Syksy ofticata, si urechile imense i se intorceau incet.

"Mai mult un caine." spuse Vår, si isi puse mainile pe fata. "Pe mine m-ai mai batut inainte; nu risc inca o lovitura la chipul meu frumos."

Syksy ii mari in fata, si Jacks se ridica de pe podea si se tranti langa ea. Pentru un moment a vrut sa isi puna capul pe umarul ei, asa ca a facut-o. Poate avea o contuzie. Poate doar simtea nevoia de ceva solid sub corpul sau, de cineva ce putea sa ii distraga atentia de la durerea cicatricilor sale.

"Nu iti lasa balele pe mine." a zis Jacks, si Vår s-a ridicat de pe podea, intorcandu-se cu spatele pentru a nu fi vazut cum radea.

"Nu meriti balele mele." marai Syksy inca o data, dar dupa aia se relaxa si isi trecu o mana prin parul lui Jacks o data, un gest aproape negandit, de parca ar lua un fir de par ratacit de pe haina sa. Poate stia si ea cum e. "Macar suntem siguri ca ne apropiem de Kesä acum. Influenta ei nu mai e asa vizibila acum."

"Ce cuvinte mari, surioara." dadu Vår din cap, insa inainte sa apuce sa mai zica ceva, trasura se opri.

Nimeni nu fu surprins atunci cand Jacks s-a oferit sa fie prima persoana ce coboara din trasura. Pistolul era inca in siguranta la braul sau si avea niste semne de unghii pe podul palmei de la cum si-a strans degetele in pumni, dar in rest era intr-o bucata.

Locul in care caleasca s-a oprit avea chiar mai putini copaci si mai multe spatii negre pe pamant, unde acestia fusesera inainte, iar un fior trecu peste Jacks. Peisajul apocaliptic facea insa vederea la cabana mult mai usoara: scunda, cu un singur nivel si o intrare intr-o pestera langa, casa de pamant din fata lor nu arata deloc ca cuibul unei vrajitoare, mai degraba ca o coliba a unei batranici neajutorate.

"Pare ca e liber." a zis tare Jacks, iar Syksy si Vår au coborat. Vår se uita la pestera de parca a vazut o fantoma, insa cand Jacks ridica din sprancene, acesta se incrunta si dadu din cap, de parca nu s-a intamplat nimic.

"Sa speram ca o sa si ramana asa." spuse Vår, dar tonul sau parea a fi o rugaminte, indoiala maro si gretoasa din gura lui.

Au avansat impreuna spre casa si cu un simplu gest cei doi frati s-au decis ca Syksy, ce a prins o privire bantuita precum fratele ei atunci cand a vazut pestera, ar trebui sa fie cea care bate la usa. Vår ramase in spate alaturi de Jacks, si ridica din umeri.

"Syksy mereu a fost apropiata de Kesä. Aveau multe lucruri in comun, si stiu ca lor le-a fost cel mai greu sa se desparta una de alta. Presupun ca nu a trecut niciodata peste: uite, vezi peretii casei?"

"Ce e cu ei?" intreba Jacks, si incepu sa ii studieze. Iar apoi vazu.

O duzina de caini husky, fermecati sa alerge de-alungul paragului casei ca niste umbre, sub un cer plin de stele aprope invizibile. Lui Jacks aproape i se rupse inima in piept cand isi dadu seama de devotamentul pe care il simtea Kesä pentru sora sa.

Apoi isi aminti cum incercase sa ii induca nebunie prin niste farmece ingrozitoare cu un sfert de ora inainte. Se stramba si se uita in alta parte.

Usa s-a deschis atunci la perete, si de peste prag un cap saten, tuns scurt fu rasari de nicaieri. Persoana din usa o lua in brate pe Syksy de parca nu se mai vazusera de zeci de ani de zile, si poate chiar nu o facusera. Era atata fericire pe fata sa ca Jacks isi fixa ochilor asupra mainilor lui Kesä pentru a se asigura ca nu are un cutit ascuns pe undeva.

"Mi-a fost asa de dor de tine, Syk. Mi se parea ca aud o caleasca, dar nu am vrut sa sper..." atunci Kesä isi ridica privirea din umarul lui Syksy, si se uita spre Jacks si Vår. Fara un sunet, i se napusti lui Vår in brate.

"Frate. Mi-a fost asa de dor de tine, nu stiam nimic din ce faceai si..."

Kesä avu ambitia sa inceapa sa planga si Jacks nu se simtea in stare sa accepte rahatul asta. Syksy veni in stanga sa si ii puse o mana pe umar, poate obervand aura sa aprinzandu-se precum un robinet la presiune mare. De data asta insa, atingerea ei nu mai era binevenita.

"Tu esti Kesä?" hotari Jacks sa o ia usor, dar Syksy ii dadu oricum drumul la umar, expresia sa intunecandu-se.

"Da." se intoarse Kesä spre Jacks. Purta o rochie floarala pana la podea si pantofi inalti fara toc, iar un pulover moale ii inconjura umerii largi. "Si tu...?"

"Jacks. Am venit sa aflam de ce ai capturat-o pe Vinter, si sa o luam inapoi daca tot suntem aici."

"Jacks!" se rasti Vår, o mana inca pe dupa umerii lui Kesä, dar apoi isi dadu ochii peste cap. "La naiba, Kesä, are dreptate. Ce s-a intamplat cu tine? De ce ai rapi-o pe soara noastra mai mica?"

Kesä se dadu inapoi, o expresie intunecata trecandu-i peste fata.

"Cred ca ar trebui sa intram inauntru pentru o felie de placinta."

"In niciun caz." spuse Syksy in acelasi timp in care Jacks a zis "Cu siguranta."

Cand si Vår si Syksy s-au intors cu gurile deschise spre Jacks, a ridicat din umeri. "Daca Vinter e acolo o sa ne fie mai usor sa fim deja in casa."

"Poate nu vrei sa zici asta cu Kesä de fata, totusi?" se rasti Vår.

"Mai bine sa stie ce vine de dinainte." ameninta Jacks, si o privi pe Kesä inghitind in sec cu mai mult decat putina satisfactie.

Intrara pe rand in casa, intai Kesä, apoi Vår si urma Jacks, doar ca Syksy ii trase mana.

"Ea are iluziile; iti intra in minte si ia lucruri sau persoane in evenimente specifice, fara sa le dea un context. Iti ia cele mai mari frici, cele mai profunde dorinte, si iti arata exact cum ar putea sa iti vina de hac. Stii cum te pot afecta pe tine, fiind un om. Esti sigura ca-"

"Eu am un pistol. Sa vad cum poate sa ma mai faca sa vad parinti morti cu un glont in cap."

Cu o incuviintare, Syksy intra in casa, facandu-si loc pe langa Jacks. Jacks isi dadu ochii peste cap si o urma, insa doar pasind peste prag simtea ca a facut o mare, mare greseala.

Daca locuinta lui Vinter era ceea pe care Jacks o putea numi acasa doar dintr-o privire, casa lui Kesä era ceea ce putea numi un palat: distant si cu mult mai mult spatiu decat ii era necesar unei singure persoane . Peretii erau reci si din piatra gri, la fel ca podelele, doar ca ele aveau covoare persane peste tot. Canapele de toate culorile erau puse in cercuri in jurul unor mese joase, de lemn rosu. Mai multe semineuri erau lipite pe acelasi zid, iar rafturi lungi de carti cu coperti colorate, legate in piele, pareau sa fie fermecate pentru a-ti sar in ochi.

Surprinzator, acestea pareau singurele lucuri magice din camera asta. O scara de sticla in spirala era postata in partea opusa a incaperii, iar un perete imens cu tablouri avea o usa in mijloc. De sub ea iesea un fum ce mirosea a friptura. Stomacul lui Jacks ii trada foamea, dar tusi atunci cand Kesä se intoarse pentru a se uita in ochii sai.

"Am inteles ca o cautati pe Vinter?" intreba Kesä si arata cu o mana spre jumatate de duzina de canapele inainte sa se aseze chiar ea pe una. Vår se aseza langa ea, iar Syksy si Jacks in fata lor. "A patit ceva?"

"A disparut. Jacks a fost ultima persoana ce a vazut-o, cum a fost rapita de trei figuri cu glugi. Din descrierea ei erau glugi negre cu sigilii violet, ca cele ale discipolilor tai."

Era prima data cand Jacks auzise ca asa erau colorate hainele discipolilor lui Kesä, dar probabil Vår nu a vrut sa creada cu adevarat ca Kesä putea sa fi avut o parte in rapirea surorii lor. Totusi, chiar si la reprezentatia din seara precedenta, ceilalti doi frati si-au dat seama ca farmecele Kesei erau implicate in poveste... de ce ar fi incercat sa ascunda asta acum?

"Oh, asta e rau. Asta e foarte, foarte rau. Nu pot sa port discutia asta pe stomacul gol; ce ar fi sa mancam ceva inainte?" spuse Kesä, vocea sa ptigaindu-se la ultimele cuvinte.

Ca la un semnal, un sunet distant, ranit, fu auzit. Un strigat obosit, al unei voci obosite de la tipat. Jacks a fost prima persoana care a sarit in picioare, si Vår a urmat imediat. Cu pistolul scos si amenintand in directia lui Kesä, Jacks vorbi.

"Am inteles care e treaba aici. Sunteti patru frati. Sunteti patru stereotipuri. Vår, bogatasul care gandeste rece doar pentru el are de fapt o inima de aur. Syksy, fata efervescenta ce nu isi gaseste locul, dar care e de fapt inteligenta si sincera. Vinter, fiinta fragila si frumoasa, insa care are de fapt un curaj de fier. Si asta te mai lasa pe tine, Kesä. Nu te preface ca esti inimoasa, pentru ca nu ai fost tu cea care a lasat totul balta sa isi caute sora cand a aflat ca a disparut. Nici cea inteligenta, pentru ca te porti de parca nu stim ca tu esti cea care a rapit-o pe Vinter, si o tii captiva pe undeva pe aici, cand tot tu esti cea care ne-a avertizat sa o gasim, sau va fi de rau.”

Nici macar nu respira inainte sa continue, spunand tot ce avea de spus acum cat avea atentia si guruile cascate ale tuturor. “Si niciodata, niciodata, sa nu te gandesti ca arati la fel de bine sau ca ai aceeasi puritate ca Vinter, caci nici daca te-ai naste din nou cu o fata mai draguta si ai lua totul de la inceput nu ai ajunge nici la degetul ei mic. Deci inceteaza cu trucurile. Fa-ti iluziile. Lasa-ne sa o luam pe Vinter, sa te omoram sau sa te capturam pana devii o persoana mai buna, daca esti in stare de asta, si sa mergem naibii acasa."

Tacerea ce se lasa dupa aceea peste cei patru fu asa de profunda, incat Jacks stia ca daca cineva ar fi scapat un ac, ar fi cauzat un cutremur. O voce mica resui sa duca la pierderea concentrarii lui Jacks: se intoarse mai brusc ca atunci cand il vazuse pe tatal sau.

Mama lui Jacks putea fi vazuta prin usa dintre tablouri, acum deschisa, dand spre o camara goala.. in afara de ea. Era legata fedeles de maini si picioare si sangera, cu buzele crapate. Se vedea ca a tipat mult timp si a incercat sa iasa din funiile ce o tineau, caci era transpirata si vizibil obosita.

"Ai venit sa ma iei." a zis mama sa, clipind. "Ti-a luat ceva."

"Nu esti aici de fapt." a zis Jacks simplu, si a indreptat pistolul spre ea. "Esti pe Pamant. Esti in siguranta."

"Serios? Ce-ar fi sa il intrebi pe Vår atunci, cate portaluri spre Pamant exista?" intreba mama sa, lasandu-si capul pe spate, cu oboseala.

"Vår." vorbi Jacks. "Mai exista vreun portal spre Pamant in afara de cel pe care il porti cu tine mereu?"

"Poftim? Jacks, nu, e totul doar o iluzie, sa nu ai incredere in ce vorbeste.." se auzi Vår panicat din spatele sau.

"Asta i-ai zis? Vår, nu, de ce ai mintit-o?" se auzi Syksy, si Jacks isi stranse mana pe psitol pentru a nu se intoarce. "Trebuia sa ii zici adevarul.."

"Dar nu e nevoie de fapt. Oricum nu are cum sa il gaseasca. A fost ingropat in timpul avanlansei. Pestera in care era..." o pauza. Apoi "Rahat, aici e locul, nu-i asa Kesä?"

"Dezleaga-ma, copila. Dezleaga-ma acum, cat nu sunt atenti."

"Nu. Tu nu esti mama mea." a dat Jacks din cap, desi isi simtea inima tot mai mica.

"Ba sunt! Sunt, sunt!! Ai de gand sa ma parasesti din nou?"

"Nu te-am parasit niciodata, mama." se incrunta Jacks, si incepu sa avanseze spre mama sa. "Tu m-ai izgonit, m-ai dat afara din casa."

"A fost o greseala." a zis mama sa in timp ce Jacks se aseza in genunchi in fata ei.

Syksy tipa, insa Jacks nu avu curajul sa se uite la ea. Ochii ii erau prinsi in cei ai ochii mamei sale. Frumoasa, si micuta, ca in ultima zi in care a vazut-o. Aceleasi linii pe fata ei, de la incruntaturi si strambaturi, acum insa invinetite de la plans si insangerate de la tipat. Aceleasi batai ale inimii, pe care Jacks le auzea atunci cand incerca sa se calmeze dupa ce politia a venit, si Jacks a plecat pentru totdeauna din acea casa blestemata.

"A fost, nu-i asa? Ca atunci cand mi-ai zis ca daca ma vei mai vedea, ma vei omori cu mainile mele? Ca atunci cand mi-ai zis ca daca voi indrazni vreodata sa iti vorbesc, ma vei sugruma pana nu voi putea sa scot un alt cuvant vreodata? Sau de te voi atinge, imi vei taia degetele unul cate unul si mi le vei coase invers, ca sa nu ma mai pot apropia de tine vreodata?"

Mama sa a inchis ochii. "Am comis o greseala. Imi pare rau..."

"A fost o greseala. A fost ultima ta greseala, de fapt. Caci apoi ai murit, un atac de cord, inainte ca politia sa ajunga. Iti auzeam inima atunci, mama. Cum tipai la mine in timp ce iti apasai palma de inima, cum mureai.. Si asa vei face din nou." Jacks ii apasa pistolul de piept, si apoi apasa pe tragaci. Glontul zbura printr-un zid de fum, si apoi intra in perete. Prin perete, de fapt.

Jacks sari in picioare si incepu sa fuga spre peretele penetrat de glont. Aparent camera chiar arata asa, goala, intunecata, si incepu sa smulga din perete cu ferocitate. O putea auzi pe Vinter, cum plangea, cum incerca sa dea din picioare. A rupt o bucata imensa de lemn, destul de mare cat sa intre in camera fara lumina prin ea, si isi tinu respiratia inainte sa sara diatanta mica pana la fata legata, insangerata, extenuata.. si incredibil de frumoasa.

Era lipita de un zid, trantita pe o parte. Mainile ii erau legate sub picioare, si o carpa ii era strans legata de gura. Avea un fel de punga transparenta pe cap, ce stralucea vag in intuneric si respira greu si avea ochii mari si minunati, deschisi precum o caprioara prinsa de faruri.

"Nu stiu daca esti o iluzie sau nu." spuse Jacks, punandu-se pe jos pentru a observa nodurile. Avea mainile legate intre ele, dar si sub picioare. Din fericire, stia exact ce trebuia sa faca. "O sa iti dezleg picioarele, apoi mainile de sub picioare. Daca imi dai un picior, te impusc. Daca fugi, te impusc. Daca vrei sa nu te impusc, faci ce zic.”

Jacks se puse pe treaba. Ii desfacu picioarele, iar Vinter le intinse, mormaind cu ochii inchisi. Trebuiau sa fie amortite ca naiba. Apoi, ii desfacu mainile, si le intinse in fata, legate intre ele cum erau. Se ridica, o mana sub umerii ei, si o ridica in picioare. Picioarele ii erau slabe, si pana acum nu incercase sa isi foloseasca puterea telepatica, asa ca Jacks ii desfacu cu o singura mana nodul de la ceafa. Nu ar fi reusit daca nu a mai facut chiar Jacks noduri de genul in anul de cand era aici.

"Daca tipi..."

"Ma impusti, stiu." spuse Vinter, si isi dadu ochii peste cap. Jacks isi simti corpul oprind sa functioneze, si se obliga sa il porneasca muschi cu muschi pentru a o ajuta sa iasa prin gaura din zid. Doamne, ii fusese dor de ea si de vocea ei precum cantecul unei cutiute muzicale.

"Stiam ca o sa ma gasesti." a soptit Vinter in timp ce Jacks ii tinea un picior, punandu-l prin gaura. "Pari genul ala de persoana."

Cu un mormait, Jacks incerca sa ascunda cat de multa flatare simtea in urma complimentului. Pana la urma, inca se putea sa fie o iluzie. "De ce nu iti folosesti puterile? De ce nu ne-ai zis ca esti aici cand am intrat in casa?"

Vinter era acum pe partea cealalta a gaurii, si Jacks intra dupa ea cu gratie. Isi aminti brusc de tipatul lui Syksy, si aproape nu o auzi pe Vinter atunci cand vorbi.

"Chestia pe care o am pe cap. Nu ma lasa sa imi folosesc puterea, este fermecata acolo. Doar cineva ce nu are puteri ar putea sa il scoata... doar ca exact asta ar zice si o iluzie inainte sa te atace, nu-i asa?"

Inainte ca Jacks sa spuna ca da, ar crede asta si ca poate ca nu ar fi asa de rau, Vår, carand o Syksy insangerata, intra in camara.

"Vinter!" tipa el, si Syksy se intoarse incet cu capul spre Jacks si Vinter. Un zambet insangerat ii desena buzele subtiri.

"Poti sa o vezi, drept Vinter?" ceru sa stie Jacks, cu o mana deja pe legaturile de la mainile ei.

"Drept cine altcineva sa o vad?" intreba Vår, si o lasa pe Syksy jos, langa Vinter. "Ah, crezi ca e o iluzie? Nu, nu mai e cazul. Kesä... ei bine, vino sa vezi."

Dupa ce Vår ii dezlega mainile lui Vinter, ii arata drumul pana unde era Kesä, pe podea, cu o punga nu foarte diferita de cea pe care o purta Vinter pe cap.

"Deci e o chestie de vrajitori, sa va opriti unul pe altul cu caciulitele astea?" intreba Jacks, iar Vår zambi.

"Doar pentru cei mai puternici." ii facu el cu ochiul, si atunci intra Vinter in camera, fara punga ce poate arata ca un fes pe cap.

"De ce ai facut asta, Kesä?" ingenunche ea in fata lui Kesä, luandu-i mainile in ale ei.

Kesä o privi, si nimic din sensibilitatea de dinainte nu mai era in privirea ei.

"Vinter, cea sensibila. Vinter cea frumoasa. Vinter, Vinter, Vinter. Toti te iubesc. Toti te admira. Toti vor sa fie ca tine. Tu, cea care nu fuge. Careia nu ii e frica,... I-ar distruge pana si pe cei mai buni dintre noi."

"Si au facut-o." a soptit cu regret Vinter, punandu-i o mana pe obraz o secunda, inainte ca Kesä sa poata sa se departeze. "Stii, dintre toti, pe tine te apreciam cel mai mult. Kesä, cea ambitioasa. Kesä, cea cu un scop. Kesä, cea curajoasa, ce ajuta oamenii de pretutindeni, invatandu-i. Dar acea Kesä e moarta acum, a murit cand ti-ai trimis discipolii dupa mine. A murit cand nu ai vorbit, ci doar ai tacut si te-ai ascuns." Vinter isi inchise ochii atunci, si ii puse o mana pe cap. "Trebuie sa ne dam seama ce sa facem cu tine. Pana atunci... Ingheata."

Kesä se opri din a-si trage din catuse, si ramase cu ochii privind in gol. Jacks simti un fior cand isi dadu seama ca asa aratase cand fusese victima aceleiasi vraji, cu ceea ce pareau ani, dar erau de fapt trei zile, in urma.

Syksy iesi din bucatarie cu ceea ce pareau a fi rosii la conserva si o sticla de vin de tara in cealalta. Se uita la cum o priveau ceilalti si dadu cu nonsalanta din umeri.

"Am fost lovita cu o carte numita "Omoara-i cu blandete". Cred ca merit asta." spuse ea si bau din vin, apoi din conserva. Jacks se incrunta cu dezgust, iar Vinter rase de fata sa.

"Ah!" a facut Vinter, parca amintindu-si ceva. "Eu sunt Vinter." i-a intins ea mana lui Jacks, si Jacks a strans-o cu putere, pentru ca nu isi permisese pana atunci sa se gandeasca cum ar fi cand o sa o gaseasca pe Vinter, ci doar cum sa o gaseasca, iar inceputul unui nou sfarsit ii intuneca judecata si forta cu care trebuia sa ii stranga mana unei domnisoare de care s-a indragostit fara sa ii stie numele.

"Jacks." zambi la ea, iar Vinter zambi inapoi.

"Jacks, draga, trebuie sa iti arat ceva." spuse Vår si pocni din degete in fata sa. "Poti sa te holbezi la sora mea ca la un ciolan de porc si mai tarziu." se stramba el la Vinter, care ii facu un semn obscen in raspuns.

Jacks se ridica, gandindu-se ca poate nu era asa de inocenta pana la urma, si ca poate ii placea mai mult ca nu stia cand acest inceput avea sa se sfarseasca. Il urma pe Vår afara din casa, si nu mai avu energia sa simta ceva atunci cand Vår se opri la intrarea in pestera.

"Avea dreptatea, deci? Chiar e un portal deschis permanent?"

Vår aproba din cap, si se uita la Jacks in timp ce avansa prin pestera, si ofta usor. Parea infrant, parea infricosat. Dar mai mult decat toate astea, parea usurat, asa cum se simtea si Jacks de cand si-a dat seama ca Vinter nu e un farmec.

"L-am deschis cand ne-am dus fiecare pe drumul sau. L-am pus intr-o pestera, pentru ca fiecare dintre noi sa poata sa ajunga la el, si se preseupune ca puteai sa il folosesti doar pentru a calatori intre locuri din acest univers. Syksy a avut niste aventuri pe Pamant; de fapt, ea a mers acolo inaintea mea, si ea a fost cea care mi-a zis de acel loc. Kesä a fermecat portalul pentru a fi deschis exclusiv pentru Pamant, ceea ce contravinea cu planurile mele, ca toti sa il folosim pentru a ne vedea unii pe altii. Asa ca am venit la pestera, si am daramat-o. Am construit o bariera impenetrabila. Nu stiu cum-"

"Te cred." spuse Jacks, si culmea era ca nu simtea ca se mintea. "Kesa e ingrozitoare. Poate ar trebui sa o omoram."

"Nu." spuse simplu Vår, si cand Jacks se uita la el, urmand sa ii insiruie motivele pentru care cea mai mare sora a lui era o fiinta ingrozitoare, se opri brusc. Ochii ii erau negri cu ura. "O sa traiasca. O sa traiasca si o sa vada cat de fericiti suntem, si cat de fericita ar fi putut sa fie si ea daca ar fi vorbit cu noi in loc sa faca ceea ce a facut. O sa traiasca, pentru ca noi sa o omoram incet."

"Esti intunecat, nu-i asa?" intreba Jacks, dupa un moment de pauza. Vår se intoarse spre Jacks si ii zambi, dar Jacks putea acum sa vada maleficul ascuns de dintii lui drepti. Chiar nu ar trebui sa creada ca il cunoaste pe oricare membru din familia asta.

"Tu ai fost cea care a zis ca sunt rational, dar rece. cand am un scop." ridica Vår din umeri, si Jacks il lovi in umar, nu fara bunatate.

"Am exagerat pentru efectul dramatic."

"Jacks, esti o fiinta imposibila. Ascunzi cruzimea in spatele unui umor usturator si traumele in fata unui comportament distant, aproape profesional. As vrea sa te cunosc, dar cred ca e imposibil."

"De ce?"

"Pentru ca nici tu nu stii cine esti.Oricum, am ajuns la poarta."

Si chiar au ajuns. Era ca cea deschisa in bar, o usa intr-un perete, dar in loc sa dea spre blocul lui Jacks, arata doar negru, un fum gros, aproape solid. Jacks inainta si isi puse incet mana pe suprafata neagra, si imaginea proiecta apartamentul sau: spatiul mic, cu o canapea extensibila alba, biroul de lucru pe care avea un laptop si o agenda neagra, identica cu cea pe care o cara tot timpul dupa sine, ca cea cu care venise in aceasta lume.

"Presupun ca deja m-au dat disparuta si au renuntat la cautari de cand am plecat." spuse Jacks, fara sa lase emotia sa i se strecoare in glas.

"Asta poate fi rezolvat cu cateva farmece, si stii foarte bine."

"Da, presupun ca stiu." spuse Jacks, si chiar stia. Stia ca daca era acum o persoana disparuta probabil ca toate posesiunile s-au dus la matusa sa.

Ea a avut grija de Jacks de la saisprezece ani, de cand s-a aparat de furia tatalui sau omorandu-l, de cand mama sa a facut un atac de cord, de atunci pana la douazeci si unu, dupa ce a terminat Facultatea de Informatica si si-a luat chiar apartamentul pe care il vedea prin usa deschisa.

Stia ca probabil apartamentul fusese deja inchiriat sau vandut altcuiva, in cazul in care matusa sa nu il pastrase pentru intoarcerea lui Jacks, ceea ce mai mult ca sigur nu a facut. Matusa sa avea multa nevoie de bani, Jacks deja impartind jumatate din salariul sau imens cu ea. Daca s-ar fi inrors, nu doar ca arr fi trebuit sa ii dea pe oamenii care probaibil s-au mutat acolo afara, prin magie, dar sa ii si alterneze amintirile singurei sale rude de sange pe care o iubeste.

Stia insa ca nu asta era ceea ce facea situatia asa deranjanta.

"Crezi ca Vinter ar veni cu mine?"

Vår a ridicat dintr-un umar. "Presupun ca e o singura modalitate sa aflam."

Criminalul-informatician facu un pas in spate, si isi lasa mana jos. Portalul redeveni negru. "Presupun ca da."

Au iesit impreuna din pestera, si Vinter ii astepta la intrarea in pestera. Il imbratisa pe fratele ei, iar apoi se aseza langa Jacks. Jacks isi dori sa ii ia mana, apoi isi dori sa nu mai simta dragostea asa puternic.

"Nu am vrut sa intru dupa voi. Inainte sa veniti, acolo m-a tinut. In intuneric. Singura. La limita dintre trezire si somn, la limita nebuniei."

"Cum ai supravietuit?" glumi Vår, dar niciunul dintre ei nu credea de fapt ca glumeste.

"Am avut o lumina care sa ma tina pe linia de plutire." rapsuse Vinter, si ii lua mana lui Jacks, sarutandu-i incheieturile degetelor. "Si nu am de gand sa mai traiesc in intuneric de acum incolo." continua Vinter, de data asta in mintea lui Jacks. Inima i s-a strans, si gandul ca “poate nu era asa rau sa simti” ii trecu fulgerator prin creier.

In acea noapte, Jacks a murit. Din cenusa sa a inviat o persoana ce putea sa iubeasca, o persoana iubita de parca era un obiect pretios, fragil. Din cenusa sa, a rasarit fericirea solida, sub un cer cu stele si o luna coplesitor de magnifica.

Nu, ii gandi lui Vinter, nici Jacks nu avea sa lase lumina sa se ii scape printre degete.

3 notes · View notes

nox-scrie · 4 years

Text

Ti S-a Intamplat Vreodata Sa Ai Inima Smulsa Din Piept De Un Grup De Femei Terifiant De Frumoase Si Incredibil De Ingrozitoare Ce Dansau In Cercuri?

Nu, nu ti s-a intamplat, dar gasesti ideea asta dubios de sexy si incitanta oricum? Asa credeam si eu, asa ca de aceea am scris o SERIE (!!) de povesti cu nimeni altele decat aceste fiinte incantatoare, ielele!!

Seria are trei povesti, una cu un personaj principal non-binary (avem nevoie de mai multe astfel de lucrari si imi asum raspunderea sa le ofer), una cu o iala si fiica lui rosu imparat (🥴🥴🥴 things will get kinda steamy) si a treia ce e o surpriza! (nu e un fanfic, din pacate).

Momentan doar prima dintre aceste istorisiri e postata, si o puteti gasi aici: https://archiveofourown.org/works/23985328 . Celelalte o sa vina in... curand... asa ca stay tuned and subscribe to my channel 😩😩.

Sper sa va placa and enjoy reading this absolutely terrifying story. Daca nu aveti cosmaruri de pe urma ei, de ce mai scriu orice?

51 notes · View notes

Statistics

We looked inside some of the posts by nox-scrie and here's what we found interesting.

Average Info

Notes Per Post

Likes Per Post

Reblog Per Post

207

Reply Per Post

Time Between Posts

2 months

Number of Posts By Type

Text

Explore Tagged Posts

Fun Fact

Users from the US are the majority of Tumblr visitors.