#cosmic chemies | Explore Tumblr Posts and Blogs

tsuki-sennin · 13 days

Text

Starshine Hoshino continues his epic saga!

And after that... from what I've heard, a somewhat uncomfortable clingy childhood friend story. My favoriiiiiite..

(Oh and also further information we learn about the Dark Sisters and what is in the big scary hole in the Ouroboros Realm I guess)

Spoilers, I guess...

-Spoooooooooky ghoooooooooooosts~! And our only help is Kajiki and fucking Jugglus Juggler.

-"Does anybody here hate the chief? :<" isn't a question you should ask over the chief's body, I feel.

Kajiki: "Among us..." Rinne: "Dude, he's not-" Kajiki: "AMOGUS-!"

-Huh

-"Burn the wizard! Burn him!"

-"No fightiiiiiiiiiiiiiiing~!"

-Kamen Rider Gotchard taught us that humans were the real monsters.

-...how many people have made that joke?

-Rinne...

-Renge-san...

-Spooky little ghoast~!

-Nana...

-I

-What is that pose, who decided that

-Oh, Nana knows something, don't she?

-Imagine telling your friends that you were stuck posing with Takaya Aoyagi for a bit.

-Hello, Atropos~!

-What do you think about, Rinne-chan?

-"You suck. :<"

-Oh Christ, the fox.

-Oh, Appareskebow! Haven't seen that one in a while.

-The shrine...

-Watch out for snakes wha-

-That was a long shot

-Hello, Nana

-A whole other level of Malgam, perhaps?

-Man, Hotaro's really mixing it up today.

-Exorcise them!!!

-YOOOOOO RENGEEEEE

-Cosmic Chemies united! Light the darkness and strike at evil~!

-Okay, sure Mr. Ninetails.

-Welcome home.

-T

-The kitsune...

-Onsen!!!!

-Huh...

-Guess our troubles are over?

-Kitsune-sama...

-Think I've had enough of god foxes for a while.

-Occult Detectives.....

-Mr. Hoshino...

-"He's gonna go crazy... :<"

-YEAAAAAAH

-Fuck real estate speculators~!

-Thanks, Nana :)

-Alright, next episode

-Romeo and Juliet for Xbox Live

-Byeeeeee Juggler, I'll miss youuuuu

-Senior year, bro! Good on ya, lad.

-Rinne-chan, Kajiki-kun, good orning~!

-There she is, the transfer student.

-Tsukumo Sana- Er, Tsukumo Seina.

-Ohhhh, wait! That's Kanon Matsuzawa! She played Shiro Ogami in Revue Starlight and the Water Rail Orphenoch in the new Faiz movie.

-"Oh no, you two know each other?"

-"F-Fate?????"

-Good for you, Kajiki :)

-Already muscling in, eh Seina?

-Even Geryon's creepy homunculi feel sorrow.

-Ohhhhhhhh

-That's one big bastard.

-"My da

-SO SOSOSOSOSOOSOSOSOSS

-SONOZA?????? KIJINO./???????

-Oh, it's Shinnosuke Takahashi and Hirofumi Suzuki playing themselves, I see

-HOW DID I NOT HEAR ABOUT THIS LAST WEEK????

-Comedy...

-Ahhhhh, I see... putting the surprise cameo that wasn't in last episode's trailer contrasts super heavily with the dire state of the drama club.

-Romeo and Juliet. Forty thousand men and women everyday.

-To find that Gotcha...

-"I'm not a leading man, but... Okay!"

-We studied Romeo and Juliet extensively in one of our lit classes. I was Mercutio.

-Crosscasting, Hotaro! You've got a lot to learn, son.

-Hi Minato-sensei.

-Lachesis...

-Oh hi Clotho~!

-Little sisters got conflict.

-Going all out right away, huh lady?

-I see... Clotho's championing the form as all powerful, and yet even as a being made out of Geryon's alchemy strong enough to fight Gotchard even untransformed, she can't handle Dread at maximum power.

-"You're really hurting my feelings, Spanner... :\"

-Romeo and Juliet...

-Ten seconds and you cry.

-Hello, Seina-chan~!

-Y-You remember that too, huh?

-He's 1% of a man and she's 99% likely to have Chemy Trouble! Rinne-chan don't stand a chance~!

-Okaaaaay, I'm gonna have to ask you to tone it down a bit Missy.

-Kudo...

-THEY ATE HIM

-A bond of brotherhood reinforced by malice.

-"Uhhhhh..."

-"Still the same lonely little girl you always are."

-Rinne????

-Just like that, eh? How about that?

-She was frozen today!

-I know Rinne's a teenager, and I realize that her relationship with Hotaro is integral to the story, but like...

-Man, idk, there's gotta be some smoother way to go about this.

-"I done fucked up."

-"I'm going to kill your ass. For my Dad!"

-Okay, I see what they're going for now

-It's all these different elements coming together to cause a reaction.

-Since I'm here, I guess I'll keep going

-"She's dead, Rinne."

-Believe, Kudoh!

-MoonCerberus, yay~!

-One fast doggy

-Be thawed, girly!

-Welcome home, Blizzammoth~!

-Yippee~!

-Kyoka-san...

-Yeah, who is that guy?

-Meikoku no Ou...

-"Hi Dad :)"

-"Do it. End them. Kill them all, my dear daughter! Oooooh~!"

-Ah, yep, Romeo's murder of Tybalt. Guess they are being thorough.

-Tsukumo, c'mon girl

-Hero?

-Ah....

-I suppose it's quite serendipitous that the Alchemist Association didn't accidentally wipe those memories too.

-New Malgam dropped

-Hello again, Spanner~!

-He got Splatooned

-Awwww, Spanner...

-Kamen Riders, yes~!

-To hell, children~!

-These're some fun camera and editing tricks here

-Rinne...

-"You did it, moron~! You killed your friend~!"

-OH????

-A trick~!

-Exgotchalibur~!

-Oh yeah, solar eclipse. We had one of those.

-I didn't get to see it, I lived too far away.

-What's Your Fire, once more~!

-Hoooooo! Heat!

-This is how Romeo and Juliet ended, right?

-Ma

-Mackraken.....

-"Yeah sorry I can't watch this anymore."

-We saved~!

-Drama Club is saved forever~!

-"Go away."

-"Moooooom, c'mon! I made that! What an unfunny joke!"

-Keeping her creepy sadism on our side is good.

-OH HELLO?????

#Pull Another Gotcha! 101 Dreams to Catch!#kamen rider #kamen rider gotchard #gotchard spoilers #kr gotchard

1 note · View note

flockle-b · 5 months

Text

guys stop harassing him over the speed of chemy capture, Bandai/Toei haven't even shown off Cosmic or Fantastic yet

#flockchard #flockchard 13 #also level 10's is the movie plot #wait a few weeks on that bit

0 notes

cosmicsinstreamdeutsch · 3 years

Text

Cosmic Sin Film Online Ganzer Deutsch Stream 2021

Film stream - https://cosmic-sin-de.blogspot.com/

Sieben Schurkensoldaten schlagen einen Warnschlag gegen die entdeckte außerirdische Zivilisation, in der Hoffnung, einen interstellaren Krieg zu verhindern, noch bevor er beginnt.

Cosmic Sin ist ein amerikanischer Science-Fiction-Film mit Bruce Willis und Frank Grillo unter der Regie von Edward Drake. Im Jahr 2524, 400 Jahre nachdem die Menschheit den Kosmos kolonisieren konnte, sieht Cosmic Sin 7 Soldaten in einem Team, das von „The Alliance“ regiert und von einer neu entdeckten Zivilisation mächtiger Außerirdischer angegriffen wird. In der Hoffnung, dass die Menschheit nicht ausgelöscht wird und ein möglicher interstellarer Krieg gestoppt werden kann, starten diese Soldaten einen Vorsichtsschlag gegen sie. Cosmic Sin ist Co-Autor und Regisseur von Edward Drake und Co-Autor des Schauspielers Corey Large (der im Film auch als Bruce's bff Dash auftritt). Es bietet Action, Aliens, beeindruckend aussehende Waffen und sarkastischen und lustigen Humor. Was jedoch fehlt, ist die Anwesenheit von Bruce Willis als unsere Hauptfigur, obwohl sein Name im Mittelpunkt aller Plakate steht. Ich habe es genossen, Mr. Willis wieder auf unseren Bildschirmen zu sehen, aber ich war mir nicht sicher, welcher Charakter er war, James Ford, der "Blood General", von dem Moment an, als er zu Beginn des Films diese Bar betrat. Obwohl Willis als charismatischer Schauspieler bekannt ist und im Laufe der Jahre in vielen Filmen mitgespielt hat, ist sein Auftritt in Cosmic Sin äußerst glanzlos und sein Partner Frank Grillo (der seinen Chef General Ryle spielt) scheint dies in seinem Namen wieder gut zu machen. Der Beginn des Films ist aufregend und intensiv und hält Sie mit der Prämisse potenzieller Alien-Angriffe in Verbindung, aber manchmal verwässert die Lautstärke der Musik und der Soundeffekte den Dialog und es ist schwer zu hören, was gesagt wird. Dinge, die wichtig gewesen sein könnten, wurden leider übersehen. Sie haben den Eindruck, dass der Film fast fertig ist. Die Geschichte fühlt sich gehetzt und ungleichmäßig an. Wenn der Film die Halbzeitmarke erreicht, ändert sich das Tempo und der Ton ist etwas anders. Sie folgen langsam der Prämisse und verstehen, dass Sie etwas verpasst haben, weil Sie jetzt ein wenig verwirrt darüber sind, was gerade passiert ist. Dinge machen keinen Sinn mehr. Davon abgesehen waren die Auftritte von Brandon Thomas Lee, Costas Mandylor und Adelaide Kane für mich mit ihrer hervorragenden Schauspielkunst, Präsenz auf dem Bildschirm und ihrer Chemie wirklich herausragend. Neben Wilis spielen Perry Reeves, Dr. Lea Goss und C.J. Perry Sol Cantos, etwas enttäuschend. Ihre Charaktere fühlten sich hohl an und ich fühlte nichts von ihnen außer Wut. Ich wusste zu schätzen, dass Cantos eine „böse“ Kriegerin war, die es liebte, Außerirdische zu töten, aber ich war irritiert über ihr Verhalten und ihre Versuche, lustig zu sein. Was ich jedoch schön fand, waren die Orte mit den riesigen grünen Bäumen und den bunten Neonlichtern der Stadtbars. Das Nebeneinander des pulsierenden Trubels des Stadtlebens auf der Erde und im Kosmos - die fliegenden Raumschiffe, der bunte Himmel und die Lautstärke der Bars - überzeugte. Insbesondere der Wald war sehr ästhetisch und rief, wenn auch nur für einen Moment, ein Gefühl der Ruhe hervor, bevor die Waffen herauskamen und Außerirdische anzugreifen begannen. Dieser Film dauert nur 90 Minuten, was heutzutage ehrlich gesagt eine seltene Sache ist, besonders wenn es sich um außerirdische Science-Fiction handelt und vorbeifliegt. Es wird jedoch sehr vorhersehbar, dass einige der Darsteller innerhalb der ersten 45 Minuten wie Fliegen fallen. Das Ende war auch etwas enttäuschend und unbefriedigend. Obwohl ein Teil von mir denkt, dass es ein bittersüßes Ende war und sich der Kreis schloss, fehlte etwas. Vielleicht fühlte es sich gehetzt an und es gab keine konkrete Schlussfolgerung, aber es fühlte sich einfach nicht verdient an. Ich dachte nur: "Oh, war es das?" Wir schreiben das Jahr 2524 und die Erde hat seit Jahrhunderten Kolonien auf dem Mars. Nach einer katastrophalen ersten Begegnung mit dem Leben von Außerirdischen bittet General Eron Ryle (Frank Grillo) den verlegenen General James Ford um Hilfe. Die Invasion steht unmittelbar bevor und es gibt nur einen Mann, der die Zivilisation retten kann, wie wir sie kennen.

Cosmic Sin film kostenlos anschauen Cosmic Sin kostenlose film Cosmic Sin kostenlos film online schauen Cosmic Sin kostenlos videos Cosmic Sin deutsche film online Cosmic Sin filme kostenlos streamen Cosmic Sin online film stream Cosmic Sin kostenlos film downloaden Cosmic Sin film streamen legal Cosmic Sin film kostenlos schauen

#Cosmic Sin film kostenlos anschauen #Cosmic Sin kostenlose film #Cosmic Sin kostenlos film online schauen #Cosmic Sin deutsche film online #Cosmic Sin online film stream #Cosmic Sin film kostenlos schauen

1 note · View note

piasgermany · 3 years

Text

[Album] SOJA kündigen neues Album "Beauty In The Silence" an!

Seit mehr als zwei Jahrzehnten begeistert SOJA mit einer frischen und zeitlosen Interpretation von Roots Reggae und hat sich dabei eine internationale Fangemeinde aufgebaut, die ihnen in Karawanen von Stadt zu Stadt folgt. Die achtköpfige Band aus Washington D.C. wird noch in diesem Jahr, am 24. September, ihr neues Album "Beauty In The Silence" über ATO Records veröffentlichen!

Angetrieben von der schieren Kraft der Verbindung und der Chemie der Band, ist “Beauty In The Silence” ein dringend benötigtes Gegenmittel für zerrüttete Zeiten, das so viel Wärme, Weisheit und unaufhaltsame Freude in jeden einzelnen Track einfließen lässt. Wie das 2014er-Album "Amid the Noise and Haste" (GRAMMY-nominiert als bestes Reggae-Album) bezieht sich der Titel auf die ersten Zeilen von Max Ehrmanns beliebtem Gedicht "Desiderata": “Go placidly amid the noise and the haste, and remember what peace there may be in silence." “My dad had that poem memorized, and before I’d go out on tour he’d sort of whisper it in my ear", führt Sänger Hemphill aus. “Life doesn’t have to be all go, go, go. The real key to life is in being still.”

SOJA haben sich bei der Entstehung von "Beauty In The Silence" bewusst Zeit gelassen, um neues klangliches Terrain zu erkunden und dabei über den Globus verteilt mit Produzenten wie Niko Marzouca (Bob Marley, Pharrell, Rick Ross, A$AP Rocky), Mariano Aponte und Johnny Cosmic zusammengearbeitet, die den hypnotischen Sound des Albums sorgfältig formten. SOJA vertieft diesen Gemeinschaftsgeist durch Kooperationen mit einigen der größten Namen der Reggae-Welt, darunter u.a. UB40, Slightly Stoopid, Stick Figure, Dirty Heads, Rebelution, Common Kings, Mihali, Nanpa Básico und Eli Mac.

Als neue Single teilen SOJA gemeinsam mit Collie Buddz und J Boog "Press Rewind", ein Track, der eines späten Abends in Buddz' Tourbus entstand, und eine herrlich strahlende Hommage daran ist, wie Musik unsere Welt zusammenhält. "I a band, if you’re lucky, music eventually becomes your real job", erzählt Hemphill. "While that’s amazing, if you’re not careful, it becomes more ‘job’ than ‘awesome.’ That’s when you gotta press rewind and remember why you fell in love, and why you’re still in love, with music." Ende letzten Monats hatte die Band bereits die erste Single des Albums, "Something To Believe In", gemeinsam mit Stick Figure geteilt.

Tracklist "Beauty In The Silence": 01. Press Rewind (ft. Collie Buddz and J Boog) 02. It’s Funny (ft. Eli Mac and Common Kings) 03. The Day You Came (ft. Rebelution and UB40) 04. Break It Down 05. Something To Believe In (ft. Stick Figure) 06. Things You Can’t Control 07. Back To The Start (ft. Mihali) 08. Jump (ft. Slightly Stoopid) 09. Still You 10. Messages 11. Reason To Live (ft. Nanpa Básico and Dirty Heads) 12. This Heart Of Mine (ft. Eric Swanson) 13. Fall Like Rain

Presse: [email protected] Radio: [email protected] (+Online) | [email protected]

Website Facebook Twitter

#soja #beauty in the silence #ato records #album

1 note · View note

spiritual123 · 3 years

Photo

Epilog. Spiritul Îndureratei Creativități (ix)

... Eu demult stau lângă tine, văd cum te zbați, epuizat, și în zădar chemi viziuni înșelătoare ale Somnului, fratelui meu viclean. Iată te voi acoperi cu marginea hainei mele, mă voi atinge de pleoapele tale și îți voi da pe o clipă ceea ce oamenii răspicat numesc Inițiere în Mistere. Am să-ți vorbesc acolo, adânc în lăuntric, iar tu vei vedea totul despre cei îți voi vorbi.

Tocmai m-am întors din sferele cosmice. Știi, am zburat într-acolo să-l caut pe Thales Arghiveanul. Dar nu l-am găsit – el nu mai e acolo. Cineva mi-a spus că el a plecat spre regatul Eladei Adormite și se plimbă acolo în tăcere, singuratic și sumbru, printre ruinele palide ale templelor antice, în sacrele crânguri misterioase, pline de timidă și melancolică lumină a Selenei, în tărâmul viselor uitate, pe marmura rugăciunilor sculptate, cântărilor apuse și somnului de moarte a istoriei omenirii. Acolo, la templul distrus al Pallas Athenei, în livada de măslini, învăluit în valuri de miros somnifer, este situat un sarcofag regal din minunata marmură de Carrara; alene pâlpâie peste el o flacăra rătăcitoare azurie de forma Marelui Far al Eternității. Cu inscripții secrete pe sarcofag este sculptat:

Thales DIOSMEGHISTOS[1]

fiul lui Argos

Marele Inițiat

al Thebei regale

Și mult, mult foarte – știu eu, Spiritul Îndureratei Creativități, – va sta aici, la sarcofagul său, marele înțelept, fiul adormit cu somnul Cosmosului apus al Elladei, minunat magician, fratele Reginei Șerpoaie, distrugătorul regatului frumoasei Balchis, puternică rațiune a elementelor, cel care șezuse la dreapta lui Dumnezeu în modesta grădină din Magdala, Thales din Argos.

Și când împărăția Greciei Dormitânde, balansând pe firele argintii de vise, a dispărut în nesfârșitele ascunzișuri ale Existenței, eu mi-am desfăcut aripile și am zburat peste valurile blânde ale Mării Egee într-acolo unde cununa suferinței umane a fost pusă pe fruntea lui Dumnezeu. Și vântului sufocant al deșertului i-am aruncat întrebarea nerostită:

- Unde este rabinul Israel, marele și puternicul caldeean, servitor al groaznicului Adonai, Marele Preot al lui Israel, fiul avraamitului Iacov.

Și am văzut cum s-au învolburat djinnii – spiritele deșertului, care până acum dormitau pașnic în crăpăturile stâncilor falnici, ridicate printre nesfârșitele mări dogoritoare de nisip, și cum s-au grăbit ei spre suprafața lipsită de viață și palidă a Mării Moarte, și au trezit acolo gardienii adormiți ai orașelor din străfunduri, și speriat le-au șoptit:

- Cineva îl caută pe mare caldeean Israel, fiul avraamitului Iacob, regele Urr-ului din Caldeea, purtătorul peceții lui Solomon!

Și cu-n zăngănit liniștit au căzut pe nisip razele Lunii, și căzând, s-au împrăștiat în hoarde de spirite lunare, cei cărora le place să se joace cu bolnavii copii adormiți. Ei m-au înconjurat și îmi foșneau:

- Spirite, îl cauți pe rabin Israel, slujitorul Dumnezeului Lunar. Zboară cu noi, noi știm, îți vom arăta...

Și am ajuns în inima deșertului fierbinte. Nici un tufar, nici un copac nu erau în jur. Doar pe ici și colea de sub acoperământul nisipos ieșea câte-un os al caravanelor cândva decedate.

Și spiritele Lunii i-au chemat pe djinni ce zburau sfios după ele și le-au spus să îndepărteze acoperământul de nisip. S-au rotit djinnii și-au ridicat o tornadă, care a măturat nisipul, iar sub el s-a revelat o mare lespede de bazalt negru, iar pe ea – cu scrieri secrete s-a arătat:

ISRAEL

fiul evreului Iacov

Mare Preot al lui Israel

Regele Urr-ului Caldeean

Și spiritele Lunii, zumzăind încet, s-au lipit de lespede și-o sărutau, turnând peste ea lumina extincției.

- Spirite ale Lunii! – le-am zis. - Duceți-mă spre Marelui Emelsedek, cel fără început și fără sfârșit - Regele și Tatăl planetei, cel al cărui nume adevărat e Tăcere!

Și cu-o lumină argintie au râs spiritele Lunii

- Iată spirit, care nu știe adevărul! Vrei să-l vezi pe cel al cărui nume adevărat e Tăcere? El demult a plecat de aici. Caută-l în Țara Arătărilor Pătimașe și Viselor False! Ea acolo se așterne – după cârdul muntos al Suferințelor Umane, după Calea Neagră a Veșnicei Morți, după grădinile pietrificate ale Viselor Neîmplinite, după somnoroasele lacuri ale Speranțelor Prematur Stinse.[2]

Și mi-am desfăcut uriașele aripi sure – iar ele se întind de la un pol la altul – și am zburat. Iată pe lângă mine ca avalanșe grele se roteau groaznic huruind sferele uriașe planetare, încinse cu panglici de foc ale curenților electrici; împingând straturi de nori cosmici, străfulgerau, radiind cu lumina lipsită de viață a dăunătoarelor cețuri nenăscute, cometele; zburau pe alături, incinerând totul cu căldură teribilă, izvoarele Luminii Universului – arzătoarele stele-sori...

Iar eu tot zburam într-acolo - în profunzimea Eternității inexistente - în adâncimile sumbre ale creației...

Și am trecut lacurile somnoroase ale Speranțelor Prematur Stinse, grădinile pietrificate ale Viselor Neîmplinite, calea neagră a Morții Veșnice și cârdul muntos al Suferințelor Umane. Și iată – în fața mea s-a arătat Țara Arătărilor Pătimașe și Viselor False.

Și era aceea vale îngustă, lungă și două astre peste ea: primul – Luna cu templul lui Adonai ridicat pe ea, dar ea nu era o însoțitoare obișnuită a Pământului, lumina-i era mai moartă – de parcă un gigantic mormânt lumina lumii cu razele Marei Putreziri, Marii Descompuneri; iar al doilea - Soarele, dar nu dezinteresatul Soare fierbinte al Pământului, ci un cuptor de foc, unde permanent se ardeau și din nou se ridicau din cenușă nenumărate Arătări Pătimașe și Vise False.

Și era aici valea Ierburilor Colorate, unde halourile pale ale florilor eterice răspândeau jeturi de moarte, dar cu arome dulci ale Uitării; erau lacuri acoperite cu un covor de crini de-un alb mortal si nuferi galbeni – embleme ale Răului Imaginar; erau înșirate grădini cu frunze de-un verde de plumb, unde fiecare copac emana smoală toxică a Înțelegerilor Înșelătoare. Și pe nenumăratele cărări rătăceau cu pași greșiți, clătinați oameni palizi, scheletici cu ochi ce ardeau cu foc de febră, aprins de respirația magică a opiului, hașișului și altor otrăvuri. Unii erau îmbrăcați în hainele preoților egipteni și faraonilor, în timp ce alții - în tunici stropite cu sânge ale sfinților creștini, iar alții - în mantii de alchimiști medievali, a patra categorie - în veșmântul hindușilor, a cincea - în mantie roșie de catifea ca la Mefisto... Toți aceștia se întâlneau și se ciocneau, se îndepărtau, dară, nevăzându-se reciproc, tot cu același pas greșit, clătinat, ei mergeau spre un râu larg, care în tăcere își rostogolea valurile noroase, galbene ca fierea marelui Șerpe, și beau din el repede și cu nerăbdare...

Și era asta Marele Râu al Falsei Înțelepciuni. Și, în măsura în care ei beau și beau, pe malurile râului apăreau din ceața otrăvitoare construcții fantomatice: ba pagode hinduse, ba temple egiptene și grecești, ba biserici și palate neobișnuite. Și oamenii cu ochii scânteind de nebunie intrau în ele, săvârșind ritualuri și slujbe imaginare, și în privirile bolnăvicioase se ridicau fantome ale oamenilor care niciodată nu au trăit sau deja-s demult-demult morți, și nebunii îi încoronau capurile lor palizi, cu ochi morți, cu diademe ciudate din pietre contrafăcute, cu tiare încornorate preoților antici și klafte de faraoni. Și ei, acești oameni, scriau cărți - cărți mari, groase și le legau în piele de porc, și erau în ele litere de-un sânge mort, iar de pe paginile lor se ridicau la cer spirale de negri aburi otrăvitoare.

Mai departe se așterneau drumuri însoțite de arbuști spinoși de porumbar, arbuști de beladona și orhidee pale; plini de sudoare și sânge, umblau pe ele oamenii, căzând și ridicându-se, cu nebunie în ochi și extaz în inimi, iar când ajungeau la capătul drumului, el se dovedea a fi începutul. Și peste tot pe drumuri existau însemne, care numeau calea, și cei care mergeau pe o cale, îi socoteau pe alții proști și dușmani, fără a-și da seama că toate drumurile începeau și convergeau în același punct.

Și era liniștită și silențioasă Țara Arătărilor Pătimașe și Viselor False. Dar oamenii auzeau muzică ca în vis. Și erau aici fantome ale marilor deșerturi și mărilor mări; ciudate corăbii le navigau, și toate ele pluteau spre o destinație necunoscută, la fel și caravanele fantomă dispăreau în întinderi necunoscute.

- Ei vor intra în văile de rai ale Extazului! – spuneau oamenii.

Oh, eu am văzut aceste văi – acestea erau gropi negre și alungite, unde se găseau morminte mâncate de viermi, iar oamenii cădeau în ele cu chipuri distorsionate de convulsiile extazului fericit, ei cădeau șoptind rugăciuni sau mantre din străvechile vrăji...

Și era aici un munte, iar pe munte ședea, invizibil pentru oameni, El - Domnul Țării Arătărilor Pătimașe și Viselor False.

Și el era chipeș, trist și liniștit. Și când au foșnit peste el aripile mele, căci lungimea lor îl acoperea și pe el, - el m-a privit cu ochi fără fund, și un zâmbet i-a jucat pe buzele-i palide și frumoase.

- Privește, - a spus el – la regatul meu. Oare nu-s eu un binefăcător pentru supușii mei? Oare nu la mine vin cei umiliți și jigniți, insultați și oprimați? Oare nu eu dau buzelor însetate, ofilite amfora cu băutura minunată a Marei Fantezii? Și spune: oare nu e benefic jugul meu? Oh, și chiar de mulți din ei mă insultă - dragostea mea pentru ei e mai presus de toate!

El a râs încet și în râsul lui eu am auzit țipetele a mii și mii de generații suferinde. Da, ele s-au înecat în râsul liniștit al Domnului Țării Arătărilor Pătimașe și Viselor False. Și când el râdea, pe panta muntelui, pe care se rezema, se deschideau morminte, iar din ele ieșeau vampiri - palizi, cu ochi înflăcărați și buze stacojii, care se repezeau în jos la oameni, și, nevăzuți de ei, le beau sângele pătimaș.

- O tu, spirit ce râzi cu strigăte a miilor generații, - am spus eu, - arată-mi drumul spre locul unde se sfârșește Calea Vieții.

- Zboară într-acolo unde vei vedea razele Marei Stele Purpurii, - a replicat el. - Ea arde acolo unde se termină Eternitatea – dincolo de Ocolul Existenței, deasupra Cimitirului Universurilor.

Eu iarăși mi-am desfăcut aripile sure și m-am aruncat în abisul Găurilor Creației în adâncimile Haosului, în împărăția Întunericului – într-acolo unde strălucea singuratic Marea Stea Purpurie. Și am zburat peste sfârșitul Eternității, peste Ocolul Vieții și am ajuns la Cimitirul Universurilor. Și iată din nou am văzut deșertul: nu avea asupra-i nici Lună, nici stele – doar Steaua Purpurie a Eternei Morți a Toate ce Există.

Și în deșert se arăta singuratic un mormânt de marmură albă; la căpătâi era montată o simplă cruce neagră, iar la cruce stătea o figură, și trăsăturile tristului chip erau trăsături ale Marelui Galileean.

Și El plângea[3] - și lacrimile Lui cădeau în tăcere pe mormântul de marmură, arzând pe el inscripția:

OMENIREA

[1] De două ori măreț

[2] i.e. dincolo de Maya

[3] Prezența lui Hristos, îndurerat pentru cei care așa și nu au realizat Marea Eliberare.

#omenire #thales #mistere

0 notes