Michelangelo Scandroglio Quintet: "Noah" [Live In Getxo (Errabal Jazz, 2022)] Por Pachi Tapiz. JazzX5#445 [Minipodcast de jazz]

Michelangelo Scandroglio Quintet: “Noah” [Live In Getxo (Errabal Jazz, 2022)] Por Pachi Tapiz. JazzX5#445 [Minipodcast de jazz]

“Noah” Michelangelo Scandroglio Quintet: Live In Getxo (Errabal Jazz, 2022) Michelangelo Scandroglio, Paolo Petreca, Nicola Caminiti, Emanuele Filippi, Luca Caruso. El tema es una composición de Scandroglio. Tomajazz: © Pachi Tapiz, 2022 ¿Sabías que? El grupo Michelangelo Scandroglio Quintet fue la formación ganadora del Concurso de Grupos del Festival Getxo Jazz 2021. El contrabajista italiano…

View On WordPress

No ultimo fim de semana, conversando com a @mii.nique , além de aceitar a minha condição de comprador compulsivo de dolls (foi aproximadamente 1 doll a cada 2 meses desde 2009 até agora.... SOCORRRRR)... percebi que meu primeiro BJD tinha feito aniversário comigo !! Nicolae é uma DoT Camine da Dream of Doll, e eu o comprei da @mariri.jpg em Abril de 2013 !! São 6 anos !! E pelo que eu sei, esse doll é beeeeeeeeeeeeeem mais velho do que isso, senão me engano, eu já sou o 4º dono dele... provavelmente, serei o ultimo !! kkkkkkkkkk #bjd #bjdbr #bjdbrasil #doll #dollbr #DoD #dot https://www.instagram.com/p/BwpoJ8MAod2q1zJHEorKtf3Flodthyq7IQq_Bk0/?utm_source=ig_tumblr_share&igshid=hc2six0cxpxj

Eres parte de mi vida

- 2

Al entrar a mi primera clase, me percate que no quedaban mas asientos disponibles. La profesora, me pide si puedo ir a buscar una silla en el salón de al frente, no les niego que tengo poca paciencia y me moleste un poquito. 

Al sentarme, escucho murmurar;

XXX; Perdón, fui el que ocupo la ultima silla. .___.; No te preocupes, no es tu culpa. XXX; Me llamo Matias y tu? .___.; Camila, disculpa pero pondré atención. 

*1RA CLASE*

Profesora; Chicos/as les dejo mis correos, no duden en enviarme uno para lo que ustedes necesiten. Matias; Disculpe profesora, tendremos fiesta de bienvenida? Profesora; Si, avisaran en su debido tiempo, nos vemos mañana chicos/as.

Matias; Hey Camila, sabias que realizan una fiesta de bienvenida aquí en el campus? Iras?, deberíamos decirles a todos que vayamos juntos? .___.; Si?, que interesante, pero no asisto a fiestas, gracias.  Disculpa, iré a comprar algo. 

Me puse los audífonos y camine hacia el casino... 

.___.; AY! Pero ten cuidado! AAA; Disculpa pero no te ví.... wuau que linda eres.... .___.; SOLO TEN CUIDADO. 

*2DA CLASE*

Profesor; Buenos días mis queridos alumnos... López? QUE HACES AHÍ?

En ese momento, entra el chico con el que choque, lópez? así que su apellido es ese, cual será su nombre?..... Sentí algo raro en mi, no se si fue un presentimiento o me alegraba verlo. Si tan solo, lo vi una vez.... Profesor; Nicolas López que hace por estos lados? Nicolas; Lamentablemente usted me dejo en su ramo el año pasado... Profesor; Verdad, por favor tome asiento, al lado de su compañera.

Nicolas; Nos volvemos a encontrar? .___.; Así parece. Nicolas; Me alegro, pero ya sabes mi nombre, cual es el tuyo? .___.; Camila Nicolas; Perdón si recién te ofendí, diciéndote lo linda que eres. .___.; Solo ahórrate esas palabras desde ahora.

Estábamos en la mitad de la clase y me llega un papel al cuaderno, arrugado como pelota. “ Me podrías dar tu numero telefónico? “.

CONTINUARÁ.....

Guten (#avantgarde) Abend ⭐ #KLANGFORSCHUNG 05.04.2020 https://www.mixcloud.com/ribi/klangforschung-05042020/ 🤘 #experimental #coldwave #darkambient #abstract #ambienttechno #darkelectro #electro #synthwave #EBM #industrial *** Klangforschung 05.04.2020 1. Laurent Ho - demon veek 2. Ricco - torq 3. A Thousand Details - mirage 4. Under Black Helmet - mute (vril remix) 5. Kanthor - epitaphe 6. Punshukunshu - symmetrical intersection 7. Moralez - misanthrope 8. Rawkorder - sonic assault 9. Kalos - grisou 10. Dom & Roland - state of the art 11. ASC - quantum 12. Sian - no salvation 13. B1980 - silence 14. Tekra - amiga 15. Restive Plaggona - home is yesterday 16. PWCCA - subduccion d 17. Bastian Balders - karhu 18. Kanthor - mathème (fjäder a midsummer night's dream) 19. Laurent Ho - elektra 20. Cao - 13 reinas 21. Rob Clouth - into 22. Cass. - yves' infinity 23. Philipp Rumsch Ensemble - d1 24. Tanya & Marlon - chizzling doze 25. Kalos - bonarma 26 Bauri - have no fear 27. Ferr - opia 28. Evan Caminiti - holo dove 29. Boc Scadet - sel alterat 30. Smallhaus - doubt 31. Subminimal - pleiades 32. Nicolas Jaar - vanish 33. Cremation Lily - rose water (på/i Hake Cape Hill) https://www.instagram.com/p/B-nG28AJdGn/?igshid=axutcxilhsjh

Mejore la experiencia del cliente con su personal

"Su personal de primera línea es su equipo de investigación" Ese titular recientemente me detuvo en seco. En el mundo de los comentarios de los clientes de Feedback Ferret, mejorando la experiencia del cliente, escuchando la voz del cliente, no pude evitar sorprenderme por la simplicidad y la obviedad de ese titular. Encontré ese titular en el libro de Matt Watkinson "Los diez principios detrás de las grandes experiencias del cliente". Los siguientes párrafos dicen lo siguiente: “En la mayoría de los proyectos en los que trabajo hay un requisito para la investigación. Necesitamos tener una idea del territorio y conocer lo más posible sobre los clientes y los movimientos del mercado. El enfoque habitual es contratar una consultora de investigación para que ingrese, tome un breve informe y luego desaparezca para informar en uno o dos meses. La mayoría de los clientes también realizan talleres donde los clientes entran a la oficina y expresan sus opiniones. Esto siempre me ha parecido un poco extraño. ¿Seguramente tenemos personas que tratan con clientes todos los días en tiendas, centros de llamadas o en la carretera? Mejor aún, ¿por qué la gerencia no pasa tiempo en el taller para desarrollar una sensación rica de lo que realmente está sucediendo? ¿Por qué los desarrolladores de software no trabajan una o dos horas a la semana en el servicio de asistencia para comprender las frustraciones de sus clientes? En los últimos siete años, he visto a un gerente superior desempeñar un papel orientado al cliente cero veces. Antes de pagar la investigación, ¿por qué no aprovechar al máximo lo que tiene? Acérquese al taller y pregúntele a su personal: apreciarán sentirse involucrados en hacer mejoras. Mejor aún, camine una milla en sus zapatos y compruébelo usted mismo. Pregúntese: "¿El personal de primera línea contribuye significativamente a mejorar la experiencia de nuestros clientes?" ¿Has visto a tus gerentes superiores alguna vez en el taller? ¿Su personal de primera línea se utiliza alguna vez como un "equipo de investigación"? Sus empleados son a menudo los que están en la superficie de sus operaciones. Están haciendo productos y siguiendo sus procesos de negocio. Están hablando con los clientes día a día. Son muy cercanos y personales a los aspectos básicos de su organización. Ven y entienden cómo funciona y, lo más importante, ven qué funciona y qué no. Buscar, escuchar y actuar según las opiniones de los empleados no significa necesariamente que una organización tenga que hacer lo que sus empleados quieren. Pero sí tiene que demostrar que su liderazgo está escuchando a su gente invitando comentarios y respondiendo a ellos. En el panorama cambiante de hoy para las organizaciones en todo el mundo, involucrar a los clientes y empleados de la manera correcta es fundamental para el éxito empresarial. Los dos están intrínsecamente vinculados: los clientes felices, satisfechos y valorados son más fáciles de tratar y, por lo tanto, hacen que la vida de los empleados de servicio sea mucho más fácil. Los empleados felices, satisfechos y valorados asumen sus responsabilidades con más entusiasmo y energía, y si están orientados al cliente, esto tiene un efecto significativo en los clientes. “Comentarios de los empleados: ¿se está perdiendo el vínculo vital en la cadena de experiencia del cliente?” Es nuestro Libro Blanco sobre este tema e incluye nuestros 7 pasos para involucrar activamente a su personal. Compruébelo y descubra por qué nosotros, como el autor del artículo anterior, Matt Watkinson, sentimos que los empleados merecen algo que decir en la "Experiencia del cliente". Referencia tomada de "Los diez principios detrás de las grandes experiencias del cliente" por Matt Watkinson: Por Nicola Douglas, Jefe de Ventas y Marketing

Doomraiser Explore Doom’s Roots in ‘The Dark Side of Old Europa’

~Doomed & Stoned Debuts~

Album Art by Roberto Toderico

It says a lot about a doom metal band when they can outlast not only the coveted five year mark, but damn near two decades of existence, as has the doughty DOOMRAISER. Doom, after all is a heavy medium, in more ways than one. You have to feel it deep in your bones, not only because you connect emotionally to the deep tones and downtuned tenor of the music, but relate spiritually to its thematic material -- be it the dark castles and witches covens of Black Sabbath lore or the more down-to-earth drug and drink struggles of Saint Vitus.

Of course, inspiration can come from anywhere, especially works of literature and cinema. For their latest opus, Italian quintet Doomraiser returns with a line-up that has largely stayed intact since their Roman origins in 2003. The sparks of creativity come from all over, but the centerpiece is the film noir Europa (1991) by Lars von Trier, from which the album (Doomraiser's fifth) draws its name. "You will now listen to my voice," narrates the unmistakable delivery of actor Max von Sydow, "My voice will help you and guide you still deeper into Europa." I don't know that someone needs to know the plot of the movie to appreciate the music, which is compelling on its own terms and accessible as ever, but I suspect it would enhance the experience somewhat upon revisitation.

Not that this is a concept album, mind you. These eight tracks find purchase in the ancient cult of Mithras, the abominable visage of Chimaira, and the silent movie Häxan, among others occultic and mythological motifs. Naturally, I find these lyrical tie-ins fascinating, but I'd challenge you to listen to the album without reference to anything external to the music itself. Let the stern riffs ala Candlemass and Trouble draw you into its world, with the harmonic singing and frenetic guitar solos baptizing you into an atmosphere of wantonness and melancholy.

The band really says it best, in a statement to Doomed & Stoned:

This record inspires a feeling of love and hate for our land, a cry of anger and a passionate whisper to Europe; mother and harlot, creative force and destructive power, land of war and peace, home of marauders and lords, of martyrs, prophets and warriors.

Europe capable of 'discoveries' in new worlds, beyond the seas, main reason and main spectator of current immense exoduses and ancient diasporas. A land known for its decadent cemeteries, its sacred and profane temples, gray statues and old churches, roads made of iron and coal. Home of false myths and powerful divinities, alcove for devils and witches, bed for saints and hermits.

The dried blood of the ancestors poisoned by torments, the warm blood of the masses poured into the cups of tyrants. In the name of our "civilization" and for the sake of "freedom", among mansions and golden palaces, between immense dirty city streets and paths through sacred woods, in the dark corridors of time here lie the ashes of empires.

The dark side of Europe is before us.

Look for Doomraiser's The Dark Side of Old Europa this Friday, January 24th, on Time To Kill Records on vinyl, CD, and digital formats (pre-order here). In the meanwhile, feast your ears on the record from edge to center right here, right now, as Doomed & Stoned brings you the world premiere for your doomed delight. A dark record, indeed, with moments of beauty and power that make it worthy of launching us into the new decade. See if you don't get chills, as I did, from its repeating final lines: "We are all doomed."

Give ear...

THE DARK SIDE OF OLD EUROPA by DOOMRAISER

Some Buzz

Formed in 2004, the Rome-based band have evolved into an instantly recognisable figurehead for those pushing doom metal into crushing new directions. Through the years the band have shared the stage with acts such as Electric Wizard, Reverend Bizarre, The Gates of Slumber and Orange Goblin and have been experimenting and contaminating their music with raw heavy metal, psychedelia and other influences.

"Exploring Europa’s darkest events," the band states, "we conceived an obscure sound relying on the Doomraiser ‘heavy drunken doom’ trademarks: heavy metal played at a monolithic pace, where fast and slower, gloomy introspective parts often collide. The final result is very ‘live sounding’, every instrument breathes with vicious abandon while building a tight wall of sound. This time around the songs’ length has also been reduced in order to strengthen their impact and intensity."

DOOMRAISER are:

Nicola Rossi – Voce / Synth Marco Montagna – Chitarre Giuseppe Nantini – Chitarre Andrea Caminiti – Basso Daniele Amatori – Batteria

Follow The Band

Get Their Music

¡SE VIENE LA RUMBA FANZINERA EN LA PERRA GRÁFICA! ¡Por la vida son dos dias y los fanzines son para siempre! ¡Este sábado 3 de junio, Amor del Bueno & Fanzines a tutiplen! ¡Que cada niño y niña nazcan con un fanzine bajo el brazo! ¡Con fanzines de Daniela Rico, Comicornio, Joaquin Cuevas, Merlina Anunaki, Lima Enferma, Marco Tóxico, Salvador Pomar, Diego Sanchez y un largo etcetera con perfume a fotocopias y serigrafía! ¡Venga, camine, vuele, teletransportese, que ademas disfrutaremos de los acordes sonoros de Merlina Destroyer Sound Machine! Los esperamos desde el medio dia en La Perra Gráfica (Nicolas Acosta #454, a media cuadra de la plaza de San Pedro)

Nicolae Giugea : Periferia de la centru!

Nicolae Giugea : Periferia de la centru!

“In Craiova periferie nu inseamna doar marginea orasului. Am fost astazi pe strada Putnei, unde oamenii stau in conditii pe care nu le mai intalnesti nici la sate. Strada Putnei se afla in zona Calea Bucuresti, considerata una dintre cele mai bune din oras.

Nici un candidat nu a venit pana acum sa discute cu oamenii care locuiesc aici. Locatarii acestor foste camine de nefamilisti se simt tratati…

View On WordPress

Sharing Excitement: Nicola Caminiti Speaks

Sharing Excitement: Nicola Caminiti Speaks

[ad_1]

Photo by Rori Palazzo, courtesy of the artist.

This Thursday, February 20, The Jazz Gallery welcomes saxophonist Nicola Caminiti to our stage for his Gallery debut. A native of Sicily, Caminiti came to New York to study at the Manhattan School of Music and graduated last spring. Inspired by Jazz Gallery favorites like Walter Smith and Will Vinson, Caminiti sports a style that’s…

View On WordPress

Michelangelo Scandroglio Quintet (44º Festival Getxo Jazz. 2021-07-04) [Concierto de jazz] Por Juan F. Trillo

Michelangelo Scandroglio Quintet (44º Festival Getxo Jazz. 2021-07-04) [Concierto de jazz] Por Juan F. Trillo

44º Festival Getxo Jazz Fecha: 4 de julio de 2021. 13:00 Lugar: Muxikebarri, Getxo (Vizcaya) Grupo: Michelangelo Scandroglio Quintet Michelangelo Scandroglio, contrabajo. Paolo Petreca, trompeta. Nicola Caminiti, saxo alto. Emanuele Filippi, piano. Luca Caruso, batería. El viejo dicho de “dejar lo mejor para el final”, se cumplió en el caso de este Concurso de Grupos del 44º Festival…

View On WordPress

Jardins de Laribal

Cascada de la Font del Gat.

Els Jardins de Laribal És una de les perles del Parc de Montjuïc i passejar-s’hi és una autèntica delícia. La vegetació riquíssima, juntament amb l’aigua que baixa per cascades i llisca delicadament pel mig d’amples baranes, els bancs de rajola i les placetes, creen un conjunt de bellesa excepcional. Aquest és un lloc per estar-s’hi, per contemplar-lo i per anar descobrint els mil detalls que el configuren, amb una harmonia difícil de superar. Els Jardins de Laribal, de gran valor històric, estan configurats per terrasses, camins, placetes, bassinyols i una vegetació esponerosa i consolidada. Una sèrie de terrasses superposades estan unides entre elles per camins i dreceres de fort pendent, amb trams d’escales intercalats amb un disseny sempre diferent. Pèrgoles de maó vist, pedra i pilars blancs, ombregen les àrees més planeres. La vegetació, és majoritàriament exòtica, rica i variada en espècies. Jardins mediterranis Aquests jardins, inclosos dins del recinte de l’Exposició Internacional de Barcelona de 1929, van obtenir una gran anomenada. Els seus autors, Jean Claude Nicolas Forestier i Nicolau M. Rubió Tudurí, van crear un nou estil paisatgístic d’arrel mediterrània. La vegetació preexistent -des de plantes autòctones fins als arbres fruiters del passat agrícola de la muntanya-, es va integrar en els jardins amb un concepte de jardineria renovador i original, que segueix lliurement la inspiració dels antics jardins àrabs i dels "cármenes" de Granada, amb una gran presència de rajoles ceràmiques, aigües ornamentals i el conreu de plantes de flor en testos situats en baranes i ampits. Les escales del Generalife L’aigua és l’essència del jardí, amb estanys i estanyols. Per connectar la part superior del parc amb els Jardins Amargós -actualment Jardins del Teatre Grec-, Forestier va fer una escala inspirada en la dels jardins del Generalife, amb cascades als passamans, estanyols amb brolladors als replans i bancs d’obra per reposar i gaudir de la fresca i el so de l’aigua. Els jardins de la font del Gat Unes pèrgoles mirador porten d’uns jardins als altres, units per eixos de rampes, escales i cascades que desemboquen a la font del Gat, des de la qual es poden contemplar unes magnífiques vistes de Barcelona. Ocupen el pendent que va des de la part més alta dels Jardins Laribal fins al passeig de Santa Madrona, i integren la popular font del Gat i un edifici del segle dinou. Es tracta d’un conjunt de camins, terrasses i racons que s’adapten al relleu del terreny amb escales, rampes i una cascada monumental amb quatre seccions separades per camins i canals, que van connectant els diferents trams. Tot està cobert d’una espessa fronda mediterrània i d’arbres fruiters, com ara nesprers i figueres, i palmeres d’enormes capçades. Si ens ho mirem des de baix, a tocar del pg. de Santa Madrona, uns xiprers altíssims situats a l’inici de la cascada accentuen la verticalitat del conjunt. El roserar de la Colla de l’Arròs Una glorieta de xiprers, amb una petita font al centre, marca l’inici d’un recorregut que, sota una pèrgola amb pilars de terracota, porta a un pati ovalat i reclòs, també envoltat de xiprers: és el roserar de la Colla de l’Arròs. El jardí es configura en diversos plans, amb aire de pati, que estan vorejats per vorades, també de xiprer, i rengleres de troanes. En diversos parterres rectangulars hi ha plantades varietats antigues de rosers. Al centre destaca un bassinyol quadrangular amb rajols esmaltats, presidit a la part de dalt per Estival, un nu femení de marbre que contempla el roserar i, més enllà, Barcelona. La plaça del Claustre És a tocar del passeig de Santa Madrona i, de fet, es tracta del Jardí de Sant Miquel, on destaquen tres grans plàtans ja existents abans que Forestier dissenyés els jardins. Al fons, els murs del que fou una antiga pedrera confereixen a aquesta part dels jardins Laribal un aire reclòs i claustral. D’aquí el seu nom. A la dreta, un passadís comunica amb els Jardins del Teatre Grec. Vegetació La vegetació madura i mediterrània dóna sentit als jardins. Així, hi ha, entre d’altres espècies, pins blancs (Pinus halepensis), pins pinyers (Pinus pinea), llorers (Laurus nobilis), tarongers amargs (Citrus aurantium) i xiprers (Cupressus sempervirens). Les escales del Generalife estan envoltades per grans acàcies (Robinia pseudoacacia) i arbustos com la troana (Ligustrum lucidum) i el pitòspor (Pittosporum tobira), una espècie arbustiva molt abundant als jardins, juntament amb el baladre (Nerium oleander) i l’evònim del Japó (Evonymus japonicus). En testos de terracota, llueixen les elegants fulles de saló (Aspidistra elatior) i els geranis (Pelargonium sp.), i cobrint les pèrgoles, anglesines (Wisteria sinensis) i Rosa banksiae. En diferents llocs dels jardins hi ha plantes aromàtiques, com l’espígol (Lavandula angustifolia) i el romaní (Rosmarinus officinalis), i espècies entapissants com l’heura (Hedera helix) Els Jardins de Laribal també hi ha pins australians (Casuarina cunninghamiana), eucaliptus (Eucalyptus globulus), xiprers de Lambert (Cupressus macrocarpa), cedres de l’Himàlaia (Cedrus deodara) i, a la plaça del Claustre, tres grans exemplars de plàtan (Platanus X hispanica). Art i arquitectura L’escultura és notable en aquests jardins, tant per la seva qualitat com per la seva bellesa. Presidint el roserar hi ha Estival, de Jaume Otero (1929), una figura femenina asseguda d’estil art déco feta de marbre. La Noia de la trena, de Josep Viladomat (1928), és un altre nu femení, en aquest cas de bronze, i representa una noia jove recollint-se els cabells en una trena. És en una placeta ombrívola, molt a prop de les escales que comuniquen amb altres nivells dels jardins. La tercera escultura també és d’una dona i de Josep Viladomat, que la va fer partint d’un original de Manolo Hugué. Es tracta de Repòs (1925), un nu femení de pedra de mida natural situat en una placeta circular molt a prop de l’entrada que hi ha al costat de la Fundació Joan Miró. A prop del roserar hi ha una font de ceràmica esmaltada amb motius marins, coronada amb un brollador, obra del ceramista Llorenç Artigas. La font del Gat L’aigua que raja de la font del Gat ho fa des del cap d’un felí, esculpit per Joan Antoni Homs el 1918, que és quan van quedar enllestits els Jardins Laribal. Aquesta font era una de les moltes que aleshores rajava a Barcelona, i el lloc on està situada, molt popular a la ciutat a finals del segle XIX. Tan popular era la font, que el periodista i autor teatral Joan Amich va escriure una cançó: "La Marieta de l’ull viu", que avui encara es canta i que inclou l’estrofa: "Baixant de la font del Gat, / una noia, una noia, / baixant de la font del Gat / una noia amb un soldat…". Història Al començament del segle passat, la zona que avui ocupen els jardins Laribal era lloc de trobades populars, sobretot a la font del Gat, o de reunions selectes, com ara les que feia la Colla de l’Arròs, un grup entre gastronòmic i polític que va tenir una certa influència a la Barcelona de la darreria del segle XIX i principi del XX, i que es reunia en un petit edifici situat on ara hi ha el Museu Etnològic. La part alta dels actuals jardins pertanyia a la finca de Josep Laribal, un prestigiós advocat el nom del qual s’ha perpetuat als jardins. S’hi va fer construir un xalet neoàrab, envoltat d’uns jardins eclèctics, amb grans arbres. Mort Laribal, el 1908 la finca va ser adquirida per l’Ajuntament, que hi va fundar l’Escola del Bosc, encara existent. Simultàniament, es van iniciar els estudis per urbanitzar i enjardinar la muntanya, amb un projecte global que va ser encarregat inicialment a Josep Amargós. L’Exposició de 1929 Els Jardins de Laribal, enllestits el 1922, estan vinculats a un esdeveniment posterior: l’Exposició Internacional de Barcelona de 1929. Aquest esdeveniment va representar la culminació d’un projecte iniciat l’any 1905 per organitzar a Montjuïc una exposició sobre les indústries elèctriques, l’energia emergent d’aquell temps. Un dels comissaris de l’Exposició Internacional de Barcelona va ser Francesc Cambó, que va encarregar els treballs d’enjardinament a l’enginyer i paisatgista francès Jean Claude Nicolas Forestier. Va ser ajudant seu el jove arquitecte Nicolau M. Rubió i Tudurí, que el 1917 es convertiria en el director de la Direcció de Parcs Públics i Arbrat, antecedent del Servei de Parcs i Jardins de Barcelona, del qual va ser primer responsable i una de les persones determinants en el futur desenvolupament dels espais verds públics de la ciutat.

——————————————–

These gardens are one of the treasures of the Park of Montjuïc and taking a stroll around them is a real pleasure. The rich plant life, together with the water that flows delicately through the wide handrails; the tiled benches and the small squares all create exceptionally beautiful gardens. It is a place to be, to gaze at and to discover the thousands of details that shape a harmony that is difficult to surpass. The historically-important Laribal Gardens are sculpted by terraces, pathways, small squares, ponds and lush, established plant life. A series of terraces are linked by paths and steeply sloped shortcuts, with stretches of differently designed stairways interspersed. The flattest areas are afforded shade by exposed brick, stone and white pillar pergolas. The mostly exotic plant life has a rich and varied range of species. Mediterranean Gardens These gardens, which were included in the International Exposition of Barcelona (a World’s Fair) in 1929, were greatly reputed. The garden’s designers, Jean Claude Nicolas Forestier and Nicolau M. Rubió Tudurí, created a new style of Mediterranean landscaping. The pre-existing plant life, from native plants to fruit trees from the mountain’s agricultural past, was integrated into the gardens with an original and innovative gardening concept that is openly inspired by the ancient Arabian gardens and from the "Carmenes" in Granada with prominent ceramic tiles, ornamental water features and flowering plants in pots on railings and parapets. The Stairway of the Generalife Gardens Water is the essence of this garden, with its large and small ponds. In order to connect the upper area of the park with the Amargós Gardens, now the Teatre Grec Gardens, Forestier designed a stairway inspired by the one in the Generalife Gardens, with waterfalls on the banisters, small ponds with fountains on the landings and benches for relaxing and enjoying the freshness and sound of the water. The Gardens of the Font del Gat Viewpoint pergolas link the gardens with ramps, stairs and waterfalls that flow into the Font del Gat ("Fountain of the Cat"), a point at which magnificent views of Barcelona can be enjoyed. The gardens lie on the slope from the highest point of the Laribal Gardens down to the Passeig de Santa Madrona and include the popular Font del Gat and a nineteenth-century building. There are paths, terraces and corners that adapt to the terrain with stairways, ramps and a monumental waterfall with four sections separated by paths and canals that connect the different areas. Everything is covered in a thick, Mediterranean foliage, fruit trees such as loquat and fig and enormous palm trees. From the Passeig de Santa Madrona below, some very tall cypresses by the waterfall accentuate its height. The Rose Gardens of the Colla de l’Arròs A circle of cypress trees with a small fountain in the centre marks the beginning of a path that, beneath a pergola with terracotta pillars, leads to an oval patio surrounded by cypresses. These are the Rose Gardens of the Colla de l’Arròs. These gardens are arranged on different levels with the feeling of being on a patio, bordered by rows of cypresses and privets. In various rectangular parterres, many diverse old varieties of roses have been planted. At the centre is a square pool with ceramic tiles, dominated by the marble female nude sculpture "Estival", who looks over the rose garden and beyond to Barcelona. Plaça del Claustre From the Sant Miquel Garden, next to the Passeig de Santa Madrona, there are three large London Plane trees that existed before Forestier designed the gardens. At the end, the walls of what was once an old quarry gives this part of the Laribal Gardens a confined and cloister-like air. This is where it gets its name. On the right there is a path that connects the gardens with the Teatre Grec Gardens. Plant Life The mature and Mediterranean plant life gives the gardens meaning. Among other species there are Aleppo Pines (Pinus halepensis), Umbrella Pines (Pinus pinea), Bay Laurels (Laurus nobilis), Bitter Orange trees (Citrus aurantium) and Mediterranean Cypresses (Cupressus sempervirens). The Generalife stairs are surrounded by large Black Locust trees (Robinia pseudoacacia) and shrubs such as the Chinese Privet (Ligustrum lucidum) and the Pittosporum (Pittosporum tobira), a species in abundance in the gardens along with the Oleander (Nerium oleander) and the Japanese Spindle tree (Euonymus japonicus). The elegant leaves of an Aspidistra elatior shine in terracotta pots and Garden Geraniums (Pelargonium sp.), Chinese Wisterias (Wisteria sinensis) and Lady Banks’ Roses (Rosa banksiae) cover the pergolas. In different areas around the gardens aromatic plants like Lavender (Lavandula angustifolia), Rosemary (Rosmarinus offcinalis) and climbing plants such as Ivy (Hedera helix) can be found. In the Laribal Gardens there are also River Oaks (Casuarina cunninghamiana), Tasmanian Blue Gums (Eucalyptus globules), Monterey Cypresses (Cupressus macrocarpa) Deodar Cedar (Cedrus deodara) and in Plaça del Claustre, three large London Planes (Platanus X hispanica). Art and Architecture The sculptures are notable in these gardens, both for their quality and their beauty. There is an Art Deco style marble female nude, "Estival" (1929) by Jaume Otero, that dominates the rose garden. The "Noia de la trena" (1928) by Joseph Viladomar is another female nude, in this case made of bronze, which represents a young girl plaiting her hair. It is in a small shaded square, close to the stairway that links to other areas of the gardens. The third sculpture is again of a woman and by Joseph Viladomar and was based on the Manolo Hugué original. "Repòs" (1925) a life-sized female nude made of stone situated in a small square close to the entrance next to the Joan Miró Foundation. Near the rose garden, there is a glazed ceramic fountain influenced by the sea, crowned by a jet, which was the work of Llorenç Artigas. The Font del Gat The water from the Font del Gat ("Fountain of the Cat") pours from a feline head, sculpted by Joan Antoni Homs in 1918, when the Laribal Gardens were being finished. This fountain is one of many that flowed in Barcelona at the time and is situated in a place in the city that was very popular at the end of the nineteenth century. The fountain was so popular that the journalist and playwright Joan Amich wrote a song about it: "La Marieta de l’ull viu" that is still sung today and includes the verse: "Baixant de la font del Gat, / una noia, una noia, / baixant de la font del Gat / una noia amb un soldat…" ("Coming down from the cat Fountain / a girl, a girl / Coming down from the cat Fountain / a girl with a soldier…"). History The area where the Laribal Gardens now lie was a popular meeting place at the beginning of the last century, in particular the Font del Gat, which was also an area for exclusive gatherings, such as those of Colla de l’Arròs, a gastronomic-political group who had a certain influence over Barcelona at the turn of the last century, would meet in a small building situated where the Museu Etnològic (Ethnological Museum) now stands. The upper part of the current gardens once belonged to Joseph Laribal, an esteemed lawyer whose name the gardens bear. He built a neo-Arabian chalet, surrounded by eclectic gardens, with large trees. After Laribal died in 1908, the house was acquired by the Town Council, which established the Escola del Bosc, which still exists to this day. Simultaneously, studies began for the development and gardening of the mountain, a comprehensive project that was initially the responsibility of Josep Amargós. The 1929 World’s Fair Completed in 1922, the Laribal Gardens are linked to a later event: the International Exposition of Barcelona of 1929 (a World’s Fair). This event represented the culmination of a project which began in 1905 to organise an exhibition on Montjuïc about the electrical industries, the emerging energy at the time. One of the commissioners at the International Exhibition of Barcelona was Francesc Cambó, who was responsible for the gardening and engineering work and the work of the French landscape architect Jean Claude Nicolas Forestier. His assistant was the young architect Nicolau M. Rubió I Tudurí, who, in 1917, became the director of the Public and Wooded Parks Board, the predecessor of the Parks and Gardens Service of Barcelona, of which he was mainly responsible and one of the key people in the development of green spaces in the city.

————————————————

Es una de las perlas del Parque de Montjuïc y pasearse por ellos es un autentica delicia. La riquísima vegetación, junto con el agua que baja por cascadas y se escurre delicadamente en medio de amplias barandillas, los bancos de ladrillo y las placetas, crean un conjunto de una belleza excepcional. Es un lugar en el que estar, para contemplarlo e ir descubriendo los miles de detalles que lo configuran, con una armonía difícil de superar. Los Jardines de Laribal, de gran valor histórico, están formados por terrazas, caminos, placetas, pequeños estanques y una vegetación lozana y consolidada. Una serie de terrazas sobrepuestas están unidas entre si por caminos y atajos de gran pendiente, con tramos de escaleras intercalados de diseño siempre diferente. Pérgolas de ladrillo visto, piedra y pilares blancos dan sombra a las zonas más llanas. La vegetación, exótica en su mayoría, es rica y variada en especies. Jardines mediterráneos Estos jardines, incluidos en el recinto de la Exposición Internacional de Barcelona de 1929, obtuvieron una gran reputación. Sus autores, Jean Claude Nicolas Forestier y Nicolau M. Rubió Tudurí, crearon un nuevo estilo paisajístico de raíz mediterránea. La vegetación preexistente, desde plantas autóctonas hasta árboles frutales del pasado agrícola de la montaña, se integró en los jardines con un concepto de jardinería renovador y original, que sigue libremente la inspiración de los antiguos jardines árabes y de los "cármenes" de Granada, con una gran presencia de azulejos de cerámica, aguas ornamentales y el cultivo de plantas de flor en macetas colocadas en barandillas y alféizares. Las escaleras del Generalife El agua es la esencia del jardín, con pequeños y grandes estanques. Para conectar la parte superior del parque con los Jardines Amargós, actualmente Jardines del Teatre Grec, Forestier diseñó una escalera inspirada en la de los jardines del Generalife, con cascadas en los pasamanos, estanques con fuentes en los rellanos y bancos de piedra para reponerse y disfrutar del frescor y el sonido del agua. Los jardines de la Font del Gat Unas pérgolas mirador llevan de unos jardines a otros, unidos por ejes de rampas, escaleras y cascadas que desembocan en la Font del Gat desde donde se pueden contemplar unas magníficas vistas de Barcelona. Ocupan la pendiente que va desde la parte más alta de los jardines Laribal hasta el paseo de Santa Madrona e integran la popular Font del Gat y un edificio decimonónico. Se trata de un conjunto de caminos, terrazas y rincones que se adaptan al relieve con escaleras, rampas y una cascada monumental con cuatro secciones separadas por caminos y canales, que van conectando los diferentes tramos. Todo está cubierto por un espeso follaje mediterráneo y árboles frutales, como nísperos e higueras y palmeras de enormes copas. Si lo miramos desde abajo, junto al paseo de Santa Madrona, vemos que los altísimos cipreses situados al inicio de la cascada acentúan la verticalidad del conjunto. La rosaleda de la Colla de l’Arròs Una glorieta de cipreses, con una pequeña fuente en el centro, marca el inicio de un recorrido que, debajo de una pérgola con pilares de terracota, conduce a un patio ovalado y recluido también rodeado de cipreses: la rosaleda de la Colla de l’Arròs El jardín se configura en diferentes planos, con aire de patio, que están rodeados de cipreses e hileras de aligustres. En diferentes parterres rectangulares se han plantado antiguas variedades de rosales. En el centro destaca un pequeño estanque cuadrangular con azulejos esmaltados, presidido en la parte superior por Estival, una escultura de un desnudo femenino en mármol que contempla la rosaleda y, más allá, Barcelona. La plaza del Claustre De hecho se trata del jardín de Sant Miquel, junto al paseo de Santa Madrona, en el que destacan tres grandes plataneros que ya existían antes de que Forestier diseñara los jardines. Al fondo, los muros de lo que antes había sido una antigua cantera confieren a esta parte de los jardines Laribal un aire recluido y claustral. Y de aquí viene su nombre. A la derecha encontramos un corredor que comunica con los jardines del Teatre Grec. Vegetación La vegetación madura y mediterránea da sentido a los jardines. Así, entre otras especies, hay pinos carrascos (Pinus halepensis), pinos piñoneros (Pinus pinea), laureles (Laurus nobilis), naranjos amargos (Citrus aurantium) y cipreses (Cupressus sempervirens). Las escaleras del Generalife están rodeadas de grandes acacias (Robinia pseudoacacia) y arbustos como el aligustre (Ligustrum lucidum) y el pitosporo (Pittosporum tobira), una especie de arbusto muy abundante en los jardines, junto con la adelfa (Nerium oleander) y el evónimo del Japón (Evonymus japonicus). En macetas de terracota lucen las elegantes hojas de salón (Aspidistra elatior) y los geranios (Pelargonium sp.), al tiempo que las glicinias (Wisteria sinensis) y los rosales de Banksia (Rosa banksiae) cubren las pérgolas. En diferentes lugares de los jardines encontramos plantas aromáticas, como la lavanda (Lavandula angustifolia), el romero (Rosmarinus officinalis) y otras especies tapizantes como la hiedra (Hedera helix). En los jardines de Laribal también encontramos pinos australianos (Casuarina cunninghamiana), eucaliptos (Eucalyptus globulus), cipreses de Lambert (Cupressus macrocarpa), cedros del Himalaya (Cedrus deodara) y, en la plaza del Claustre, tres grandes ejemplares de platanero (Platanus X hispanica). Arte y arquitectura En estos jardines la escultura es notable, tanto por su calidad como por su belleza. Presidiendo la rosaleda tenemos el Estival, de Jaume Otero (1929), una figura femenina sentada, de estilo art decó y realizada en mármol. La Noia de la trena, de Josep Viladomat (1928), es otro desnudo femenino, en este caso de bronce, que representa una joven que se recoge el pelo en una trenza. Se encuentra en una placeta sombría muy cerca de las escaleras que comunican con los otros niveles de los jardines. La tercera escultura también es de una mujer y de Josep Viladomat, que la realizó en base a un original de Manolo Hugué. Se trata de Repòs (1925), un desnudo femenino de piedra, a tamaño natural, situado en una placeta circular muy cerca de la entrada que hay al lado de la Fundació Joan Miró. Cerca de la rosaleda se encuentra una fuente de cerámica esmaltada con motivos marinos, coronada con un surtidor, obra del ceramista Llorenç Artigas. La Font del Gat El agua de la Font del Gat mana desde la cabeza de un felino, esculpido por Joan Antoni Homs en 1918, año en el que se terminaron los jardines Laribal. Esta fuente era una de las muchas que manaban en aquellos momentos en Barcelona y, el lugar en el que se encuentra era muy popular en la ciudad a finales del siglo XIX. La fuente era tan popular que el periodista y autor teatral Joan Amich escribió una canción: "La Marieta de l’ull viu", que todavía hoy se canta e incluye la estrofa: "Baixant de la font del Gat, / una noia, una noia, / baixant de la font del Gat / una noia amb un soldat…". Historia A principios del siglo pasado, en la zona que hoy ocupan los jardines Laribal se celebraban encuentros populares, sobre todo en la Font del Gat, o reuniones selectas, como las que hacía la Colla de l’Arròs, un grupo medio gastronómico medio político que tuvo una cierta influencia en la Barcelona del final del siglo XIX y principio del XX y que se reunía en un pequeño edificio situado donde ahora se encuentra el Museo Etnológico. La parte alta de los actuales jardines pertenecía a la finca de Josep Laribal, un prestigioso abogado cuyo nombre se ha perpetuado en los jardines. Allí se hizo construir un chalet neoárabe, rodeado de unos jardines eclécticos, con grandes árboles. Tras la muerte de Laribal en 1908, la finca fue adquirida por el Ayuntamiento que fundó en ella la Escola del Bosc, que todavía existe. Simultáneamente, se iniciaron los estudios para urbanizar y enjardinar la montaña, con un proyecto global que inicialmente se encargó a Josep Amargós. La Exposición de 1929 Los jardines de Laribal, terminados en el 1922, también están vinculados con un acontecimiento posterior: la Exposición Internacional de Barcelona de 1929. Este acontecimiento representó la culminación de un proyecto iniciado en 1905 para organizar en Montjuïc una exposición sobre las industrias eléctricas, la energía emergente de aquel momento. Uno de los comisarios de la Exposición Internacional de Barcelona fue Francesc Cambó, que encargó los trabajos de ajardinamiento al ingeniero y paisajista francés Jean Claude Nicolas Forestier. Su ayudante fue el joven arquitecto Nicolau M. Rubió i Tudurí, que en 1917 se convertiría en el director de la Dirección de Parques Públicos y Arbolado, antecedente del Servicio de Parques y Jardines de Barcelona, del que fue el primer responsable y una de las personas determinantes en el futuro desarrollo de los espacios verdes públicos de la ciudad.

Posted by Francis Lenn on 2011-05-13 01:18:03

Tagged: , Jardins de Laribal , Jardins , Laribal , font , gat , jardines , garden , city , barcelona , ciutat , catalunya , espanya , cataluña , España , europa , catalonia , spain , europe , jardi

The post Jardins de Laribal appeared first on Good Info.

%random_anchor_text%

Alapta Sprie – urbe – Dep. Baia Friguros – Muntii Gutai (Gutin) – Mv. Mogosa/raul Sasar - Lacul Senin (lac) pregatit prin prabusirea unei mine de minereuri neferoase in 1920 (3 km-diametru) rotocolit, Sfarama iezuitilor sec.16, Casa Domnului "Adormirea Maicii Domnului" 1793, muzica "Calvaria" sec.17, casa din copac "Csaszi" 1754, primaria 1733, sicriu parohiala romano-catolica 1846, constructie parohiala ortodoxa 1836, telescaun, schi-slalom, Vf. "Ravar Cocosului"/Gutai (rezerva mixta), drumetii asupra Bodi-Ferneziu (lac la 6km de Alinta Genune) Trasee catre Muntii Gutai - Ignis: - asupra N pe paraul Chiuzbaia – Chiuzbaia (sat) – NV – Tartru Dracului – Vf. Ignis (1300m alt) - spre N pe Valea Borcutului – Chiuzbaia (trasee drept Vf. Ignis) - catre NE – Lacul Albastru – Vf. Dealul Minei (730m alt) – Vf. Scutu Gramada (1114m alt) - catre NE pe Valea Sasar – Dealul Iscoditor – rascruce – NE – Lacul Nou – asupra N Trei Izvoare – Vf. Movila (1126m alt) – Pasul Paltinu – Caverna Pintea Viteazul – NV inspre Muntii Ignis – raul Valea cu Arini – Statiunea Izvoare - drept NE pe Valea Sasar – Dealul Chinuitor – confluenta – NE – Lacul Nou – spre N Trei Izvoare – Vf. Movila (1126m alt) – Pasul Paltinu – Caverna Pintea Viteazul – NE – Mara (sat) - contra NE pe Valea Sasar – Dealul Samcelos – confluenta – NE – Lacul Nou – Suior (polivalent) – Ochi Boului – Fantana cu Vesteji – Culmis Cocosului – Taul Chendroaiei – (varianta intre Taul Morarenilor) – SE – Gutaiu Doamnei (1394m alt) – Vf. Uscatura (1392m alt) – Vf. Gutai (1443m alt) – Vf. Gutaiul Mic (Trei Apostoli) – Pasul Neteda (1058m alt) – SV – Cavnic - spre NE pe Valea Sasar – Dealul Ascutit – confluenta – NE Pensiuni Maramures – Lacul Nou – supra S – Mogosa – Lacul Mic – Lacul Bodi – Vf. Mogosa (1248m alt) Mangaia Sprie sat Tautii de Sus - Dep. Alapta Genune – Muntii Ignis/raul Sasar - Casa Domnului romano-catolica sec.15, Sfintie "Sf. Arhangheli" 1797 Alinta Sprie sat Satu Nou de Sus - Dep. Mangaia Gramada - Sfintie "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1775 Alapta Sprie Pas Gutin – 989m alt - Muntii Gutai (Gutin) – Mv. Muchie Cocosului (rezervatie geologica) Baia Sprie sat Chiuzbaia – Muntii Ignis – Mv. Ignis – Dl. Irosvan/raul Chiuzbaia - Manastirea "Chiuzbaia –Nasterea Maicii Domnului" (M) 1989 (cazare), "Chiuzbaia" rezervatie fosilifera - magazie de tripoli Tasee despre Muntii Ignis: - catre NV – Groape – Piatra de vin Dracului – Vf. Ignis (1300m alt) – Turnul lui Pintea – E – Boriste – SE – Vf. Lui Ilie (1195m alt) – Agurijoara (1187m alt) – Saua Iezuri (1018m alt) – SV – Izlaz de Sus – Preluca de Jos – Movila (882m alt) – Chiuzbaia Borsa – oras – Tinut Valea Viseului - Piemontul Borsei – Dep. %random_anchor_text% - 850m alt. - Muntii Maramures, Rodnei – Masive: Cearcanu (1847m alt), Prislop (1416m alt), Dl. Pietrosu (2303m alt), Rodnei/raul Viseul si raurile Tisla, Moacra, Repedea - balneo-izvoare ape minerale indicate in afectiuni digestive, mamuc, pisatura, climat submontan-tonic-stimulant, aer neamestecat ozonizat, Casa Domnului din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1700/1718 cu picturi din 1765, obeliscul de pe dealul "Izlaz Tatarilor" 1717, Stancariile de la Salhoi-plante rare, rezervatia de la Zambioslavii/Muntele Zambioslavii (1603m alt), multilateral turistic montan Borsa (teleschi-scaun) - Vf. Runcu Stiolului, sporturi sezonul alb, trasee supra Curmatura Galatului, 'Pietrosu Voluminos' rezervatie (3 caldari glaciare si 4 lacuri Buhaescu) – Schitul "Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul – Borsa Pietroasa" (F) la poalele Muntelui Pietrosu (cazare) Trasee inspre Muntii Rodnei: - catre S pe Valea paraului Dragos – Vf. Purcaretului (902m alt) – stramtoare SV pe Valea Gropii – Vf. Rebra (2221m alt) – Vf. Gropilor (2063m alt) – Vf. Buhaescu Rece (2119m alt) – NE pe Valea Buhaescu – Sarita Buhaescu (varianta NE asupra Taurile Buhaescu si Vf. Pietrosu (2303m alt)) - NE – Plisc Noaselor – Deal Brustur – Borsa - intre S pe Valea paraului Dragos – Magura Potop (1599m alt) - SE impotriva Masivul Pietrosu – Vf. Hotarului (1905m alt) – Vf. Pietrosu (2303m alt) – NE – Lacul Iezer – N – Casele Meteorului – N – Borsa - impotriva S pe Valea paraului Dragos – Movila Geros (1599m alt) - SE supra Masivul Pietrosu – Vf. Hotarului (1905m alt) – Vf. Pietrosu (2303m alt) – S – Curmatura Pietrosului – Taurile Buhaescului – Vf. Rebra (2221m alt) – S – Vf. Buhaescu Rece (2119m alt) – SE – Tarnita "La Cruce" (forma supra S asupra Vf. Obarsia Rebrii (2052m alt)) – NE pe Valea Buhaescu – Cascada Buhaescu - Valea Iute – Borsa - catre S pe Valea paraului Dragos – Vf. Purcaretului (902m alt) – potea SV pe Valea Gropii – Vf. Rebra (2221m alt) – Vf. Gropilor (2063m alt) – Vf. Buhaescu Puhoi (2119m alt) – SE – Tarnita "La Cruce" – S – Vf. Cormaia (2033m alt) – Vf. Sumar (2074m alt) – E – Lacul "La Certa" – Vf. Negoiasa Multime (2041m alt) – NE – Tarnita Barsanului (versiune SE – NE pe raul Izvorul Laptelui catre Grota Laptelui) - Vf. Puzdrelor (2189m alt) – E – Vf. Galatului (2048m alt) – E – Saua Gargalau – Lacul Izvorul Bistritei – N – statiunea Borsa - Borsa – SE pe raul Viseu – Statiunea Borsa – Preluca Tatarilor – Pasul Prislop - Statiunea Borsa – SE pe paraul Fantana asupra Masivul Ineu – izvoare – cascade – Saua Gargalau – Lacul Izvorul Bistritei – SE – Vf. Gargalau (2159m alt) – S – Vf. Omului (2134m alt) – SE – Tarnita lui Putredu – Ponor Tarm Neteda – Lacul Ineu - Vf. Ineu (2279m alt) – NE – Lacul Lala Amplu – NE pe paraul Lala – Flit Lalei (sat) – V pe raul Bistrita aurie – Pasul Prislop – Borsa - impotriva SV – rezervatia "Circ Multime" – statia meteo – S – Vf. Pietrosu (2303m alt) – Curmatura Pietrosului – Vf. Rebra (2221m alt) – Curmatura Buhaescu – Vf. Buhaescu Multime (2119m alt) – SE – Tarnita La strupalnic – patrundere in traseul de culme cu variante de trasee – SV – Vf. Obarsia Rebrii (2052m alt) – Parva (sat) - spre SV – rezervatia "Zanoaga Ocean" – statia meteorologic – NV – canton – N – Vf. Gruietilor – Borsa - asupra SE – Marturisire Repezii – SV – Rezervatia "Circ Geros" - Vf. Piatra Negoiescului (1071m alt) – Preluca lui Ionel – Marturisire Noaselor – SV – Izvorul Arteziana lui Ratifoi – NV – Curmatura Pietrosului – variante de trasee – NV – Vf. Pietrosu (2303m alt) – Piciorul Mosului – Circ Gros – Turnu Sangeratic – Zanoaga Mica – Vf. Hotarului – Sfarama Laborator – variante … N pe Izvorul lui Dragos – Moisei … sau SV – Grota de la Izvorul Izei - supra SE – Margine Repezii – SV – Rezervatia "Circ Voluminos" - Vf. Meteorit Negoiescului (1071m alt) – Preluca lui Ionel – SE – Vf. Fetii (1816m alt) – Vf. Puzdrele (2189m alt) – Vf. Laptelui (2172m alt) - intrare in traseul de varf cu variante de trasee - asupra SE – Rost Repezii – SE – Zanoaga Galatului – Vf. Zanoaga Galatului (2048m alt) - intrare in traseul de ruda cu variante de trasee Trasee intre Muntii Maramures: - supra N – Vf. Becheciului – E – Vf. Asupra Maguri (1222m alt) – S – Borsa - despre NE - Vf. Inde Maguri (1222m alt) – NV – Dealul Adancati - dunga CF – CF Ihoasa – SV – Viseul de Sus - intre NE pe Valea Tisia – partie asupra NV – Vf. Tartru Arsitei – Deal Vacarului – popas CF In-canta – SV – Viseul de Sus Borsa sat Baile Borsa - Dep. %random_anchor_text% - Muntii Toroioaga-Jupania, Cearcanu-Prislop – Dl. Aerolit Baitei/raul Tisla - Casiopeea "Sf. Ier. Nicolae - Baia Borsa" din 2001, Schitul "Sf. Ier. Vasile cel Intins – Vinisoru" (M) 2006 (supra punctul Vinisoru) Trasee catre Muntii Maramures: - impotriva NV pe Valea Pazaciunii - Vf. Arsita – Deal Vacarului – statia CF A rapsti – SV – Viseul de Sus - spre NE – Vf. Piciorul Caprei (1804m alt) – NV - Vf. Toroiaga (1930m alt) – SV – Vf. Murgu – Vf. Odalac lui Vartic – Culmea Piciorul lui Hrit – S – Vf. Temperatura – Baila Borsa - asupra NE – Dealul Cocazari – V – N – ocoleste Vf. Piciorul Caprei (1804m alt) – SE – Vf. Lucaceasa (1618m alt) – E – Vf. Galu (1490m alt) – NE - Vf. Prislopul Cataramei (1644m alt) – SE – Vf. Jupania (1853m alt) – Saua Tarnita Balasinii – NE – Rezervatia naturala "Vf. Ciungii Balasinii" (1803m alt) - inspre NE pe Valea Vaser – dunga CF – Vf. Prislopasu (1201m alt) - Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) - cu opriri si variante de trasee – Vf. Novicioru (1452m alt) – Vf. Teribilu Genune (1295m alt) – SE – statia Ivascoaia – cursa SE – Prislopul Cataramei (1644m alt) – S – V – Baile Borsa Trasee asupra Muntii Rodnei: - asupra SE – telescaun – Pripor Runcul Stiolului – Vf. Camin (1611m alt) – NE – Preluca Domnilor – Pasul Prislop – trecerea inspre Muntii %random_anchor_text% si rezervatia "Ciungii Balasinii" - catre SE – telescaun – Pripor Runcul Stiolului – Saua Stiol – pesteri – S – Saua Gargalau – (traseul de varf cu numeroase variante N supra Borsa sau Moisei) – impotriva V - M. Cailor – Vf. Tartru Rea - Burau Cailor - Saua Galatului – Vf. Galatului (2048m alt) – Saua Laptelui – Vf. Laptelui (2172m alt) – Tarnita Barsanului – SV – Vf. Negoiasa (2041m alt) – Tarnita Negoieselor – Vf. Deodata (2074m alt) – Vf. Cormaia (2033m alt) – NV – Saua Obarsia Rebrii – Vf. Obarsia Rebrii (2052m alt) – Tarnita La Jumatate – Vf. Buhaescu Larg (2119m alt) – V – Vf. Gropilor (2063m alt) – Tarnita Batranei – Vf. Mama (1710m alt) – NV – Pasul Pietrii – Muncelul Scabios – Capul Muntelui – Pasul Setref (818m alt) – NE – Sacel (sat) – variante de trasee Borsa Pas Prislop – 1416m alt. - Muntii Cearcanu-Prislop, Rodnei – Complexul turistic "Borsa obarsie" – Manastirea "Schimbarea la Plevusca, Sfanta Troita – Prislop" (M) 2000 Trasee impotriva Muntii Maramures: - contra NV – Imas Cerbului – Gropsoara – variante de trasee – NE – Vf. Cornul Nedeii (1763m alt) – (versiune E intre Vf. Piciorul Vulpii) – N – Vf. Bunar Stanchii – NE – Saua Tarnita Balasinii - Rezervatia naturala "Ciungii Balasinii" – Vf. Ciungii Balasinii (1803m alt) - contra NV – Izlaz Cerbului – Gropsoara – variante de trasee – NE – Vf. Cornul Nedeii (1763m alt) – NV – alee in traseul intre Baile Borsa - asupra NV serpentine a se afunda – Preluca Tatarilor – V – Statiunea Borsa Borsa - statiunea - 850m alt. - Valea Viseului - Piemontul Borsei - Pasul Prislop - Muntii Rodnei, Maramuresului/raul Viseut (Borsa) – Dealuri: Figura Mesei, Buza Muntelui, Fruntea lui Bartu, Ochi Stramturii, Masive Stiolul, Puzdrele, Cearcanul - Pestera Laptelui, balneo: izvoare minerale - apa carbogazoasa - "Rapa Meteorit Rea" rezerva cu flori de colt/paraul Tartru Rea si "Izvorul Cailor", "Duruitoare Cailor" (la 160m faptura) - polilateral turistic muntos Borsa-teleschi-scaun inspre Vf. Runcu Stiolului (1611m alt), sporturi sezonul alb, trasee catre Curmatura Galatului, 'Pietrosu Ocean' rezervatie (3 caldari glaciare si 4 lacuri Buhaescu) Trasee contra Muntii Maramures: - spre NE pe drept Vf. Fruntea lui Birtu – Pasune Tomata – NV – Imas Caprioarei – Vf. Magurii (1801m alt) – variante de restituire spre S la Valea Viseului – statiunea Borsa - drept NE - Imas Caprioarei – N asupra Valea Tisia – V – Baile Borsa Cavnic – urbe – 600-700m alt. - Dep. Copalnic – Muntii Gutai (Gutin), Lapusului – Mv. Mogosa-1246m alt/raul Cavnic - Biserica romano-catolica "Sfanta Varvara" 1812, "Steaua polara Tatarilor" 1717 (pana aoace au capatuit tatarii), paltin secular de 30m cu diametrul 1,32m, drumetii intre Vf. Gutin (1443m alt) si Vf. Ravar Cocosului (1428m alt) Trasee impotriva Muntii Gutai – Ignis: - catre NV pe Valea Suiorului – NE pe Valea Mlejnit – Pripor Mlejnita - asupra NE – Pasul Neteda (1058m alt) – Sub Pietricele – NV – Tumul Budestiului (1206m alt) – Budesti (sat) - inspre NE – Pasul Neteda (1058m alt) – NV – Vf. Gutaiul Mic (Trei Apostoli) – Vf. Gutai (1443m alt) – Gutaiu Doamnei (1394m alt) – Masea Cocosului – Taul Chendroaiei – SV – Saltatura lui Pintea – Bucate Domnilor – Vf. Magura (1126m alt) – Pasul Paltinu (Gutai 987m alt) – Scorbura Pintea Viteazul – Saua Comarnicel – Vf. Scutu Intins (1114m alt) – N – Vf. Iezuri (1091m alt) – Saua Iezuri (1012m alt) – Statiunea Izvoare – SV pe Valea Vlasinescu – Vf. lui Ilie (1195m alt) – Boriste – Vf. Ignis (1307m alt) Seini – targ - Campia Somesului – Muntii Ignis – Dl. Cojma/raul Seinel - muzeu intamplare, ruine baste medievala, Casa Domnului romano-catolica din 1421, Sfintire reformata/calvina 1796, Casa Domnului "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1882, sinagoga 1904, Pe Dealul Cojma – "Mihai Eminescu" scrisoare din trunchiurile molizilor si pinilor plantati in 1947, campament nationala zugravit Trasee contra Muntii Ignis – Gutai: - intre NE pe paraul Seinel – Vf. Comsa (652m alt) – E – Vf. Plesa (685m alt) – Vf. Pripor Mesteacan (723m alt) – Baile Puturoasa – S pe Valea Ardealului – Pripor Salhij – SV pe paraul Ciobanasul – raul Ilba (aval) – Ilba (sat) Targu Lapus – hora – Dep. Cinstet – Muntii Imas, Culmea Breaza/raul Lapus - Casa Domnului reformata sec.18, Sfintie romano-catolica 1831, Sfintie "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1868, in 1662 - I-a pepiniera primara Targu Lapus sat Dumbrava - Dep. Lapus – Piemontul Satrei/raul Dobric - Casiopeea "Radiac - Pintea Viteazul - Salas" (Satra lui Pintea Viteazul) (M) cu hramuri "Schimbarea la Ochi, Inaltarea Sfintei Incrucisa" 1990 – la 850m alt. (cazare) Targu Lapus sat Dobricu Lapusului - Dep. Lapus – Piemontul Satrei/raul Dobric - Biserici din cioranglav "Intrarea in Casa Domnului a Maicii Domnului" 1701 si "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" (din cocarla) sec.17 Targu Cinstet sat Boiereni / Rohita - Mv. Culmea Breaza/raul Valea Ocean - Casiopeea "Sf. Ap. Petru si Pavel, Acoperamantul Maicii Domnului - Rohita" (M) 1700/1904 (Rohiita), Sfintire din copac "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.18 cazare, drumetii supra Vf. Ca-la-Breaza (974m alt) Targu Cinstet sat Inau - Dep. Cinstet – Piemontul Satrei – Mv. Salas – Dl. Inau/raul Inau (Apa minerala) - Casa Domnului din radacina-dulce; "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1689, drumetii asupra Vf. Satra (1041m alt) Targu Lapus sat Stoiceni - Dep. Cinstet – Piemontul Satrei/raul Dobric - balneo-izvoare ape minerale, Sfintire din lemnul-cainelui; "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1860, Festivalul cantecului, portului si dansului poporal lapusean Targu Lapus sat Rohia - Dep. Cinstet – Mv. Culmea Breaza/raul Valea Multime la confluenta cu raul Rohia - Manastirea "Sfanta Ana - Rohia" serbare "Adormirea Maicii Domnului si Izvorul Tamaduirii" (M) 1922 - Icoana Maicii Domnului facatoare de minuni - ctitoria preotului Nicolae Gherman, muzeu-colectie de icoane din sec.18-19 – biblioteca (cazare) Targu Cinstet sat Mohor - Dep. Lapus – Mv. Culmea Ca-la-Breaza - Biserici din radacina-dulce; "Cuvioasa Paraschiva" sec.18 si "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1600 cu picturi din 1785 Targu Cinstet sat Razoare - Dep. Lapus – Muntii Preluca/raul Lapus - Sfintire din malin "Sf. Dumitru" sec.18 si "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1700 Viseu de Sus – politie - Muntii Maramures/raul Viseu la confluenta cu raurile Vaser, Valea Scradei - Biserici ortodoxe din 1827 si 1834, romano-catolica 1812, Schilet "Nasterea Maicii Domnului" 1985 - Culmea Toroioaga-Jupania – balneo: Izvorul Suligul - curata interna indicata in afectiuni gasto-intestinale - Zdrobi din radacina-dulce; a lui Ilie Lazar din 1826, Statiunea Suligul (861m alt) pe Valea Paraului Suligul - drumetii asupra Borsa (22km), privire vanatoresc Trasee drept Muntii Maramures: - asupra NE pe Valea Vaser – CF – Vf. Prislopasu (1201m alt) - Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) - cu opriri si variante de trasee – Vf. Novicioru (1452m alt) – Vf. Teribilu Potop (1295m alt) – SE – Vf. Jneapanu - drept NE pe Valea Vaser – CF – Vf. Prislopasu (1201m alt) - Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) - Cozia – Cheile Vaserului – SE – Vf. Tiganului (1736m alt) - catre NE pe Valea Vaser – CF – Vf. Prislopasu (1201m alt) - Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) - Botizu – SE - Vf. Tiganului (1736m alt) - impotriva NE pe Valea Vaser – CF – Vf. Prislopasu (1201m alt) - Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) - Macarlau – S – Culmea Mocirla - Vf. Tiganului (1736m alt) – S – Vf. Toroiaga (1930m alt) – E – NV – Vf. Ivascoaia (1379m alt) - Macarlau - despre NE pe Valea Vaser – Vf. Dealul Plaiului (1148m alt) – NE – Crivac Rososunei – bifurcare - NV - Vf. Muncelasu (1376m alt)… sau NE – Vf. Baita (1670m alt) Ardusat - comuna - Lunca Somesului - Ruine costei sec.19, Biserica din lemn-raios 1739 Asuaju de Sus - comuna - Dealurile Asuajului - Culmea Codrului/raul Asuaj - Rezervatie arheologica "La fortareata", Festivalul cantecul, dansului si portului popular din regiune Codrului/septembrie Baiut sat Ochi Botizii – Muntii Lapus/raul Izvoru Poienii - Casa Domnului din lemnul-cainelui; "Sf. Ap. Petru si Pavel" 1830, drumetii contra Vf. Secului (1311m alt( si Vf. Varatec (1358m alt) Baiut - comuna - Muntii Cinstet - Mv. Neteda/raul Lapus - Sfintire din zleaman "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1818, Drumetii inspre Vf. Neteda (1322m alt), Vf. Varatec (1358m alt), Vf. Secului (1311m alt), "Grota cu oase" rezerva naturala Basesti - comuna - Dealurile Asuajului – Mv. Culmea Codrului/raul Basesti - sicriu din malinita din 1860, aici s-a procreare Ghe. Pop-Basesti delegat al Miscarii memorandiste 1892-1894 (unirea Transilvaniei cu Romania si a proclamat Unirea la 1 dec.1918) muzeu Barsana sat Nanesti - Dealurile Maramuresului/raul Iza - porti maramuresene Barsana - comuna - Dealurile Maramuresului/raul Iza - Manastirea "Barsana" (F) 1390/1994 cu sfintire din lemn-dulce "Sf. Ap. Petru si Pavel si Soborul Sf. 12 Apostoli" (cazare), Biserica din lemn "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului" 1720 Bistra - comuna - Dealurile Maramuresului – Culmea Pop-Ivan/raul Viseu la rascruce cu raul Bistra - drumetii spre Vf. Muncelu (1318m alt), intrarea raului Tisar pe teritoriul Romaniei Bocicoiu Ocean sat Craciunesti - Defect Oasului - Dealurile Maramuresului - Zavoi Tisei/raul Tisar - balneo-izvoare ape minerale indicate in afectiuni reumatologice, hepato-biliare, digestive Bocicoiu Potop sat Tisar - Lacuna Oasului - Dealurile Maramuresului - Lunca Tisei/raul Tisa - Sfintire "Sf. Maslu" usturoita, conacul "Szaploncsay Zoltan" 1848 Moldovean Domnitor - comuna - Dealurile Maramuresului/raurile Iza si Izvorul Baicului – Cuhea Moldovean I, ruine capitala fortificata, ruine Sfintire sec.14, Sfintire din barne de sicriu "Sf. Nicolae" 1718 cu picturi originare si policandru din lemn sculptat 1718, porti maramuresene, traditii de 15 mai "Ruptul sterpelor" exprimare populara, Ciobaneasca la Izlaz Lespedea pe valea Izvorului Baicului Boiu Geros sat Francenii Boiului - Podisul Somesan – Dl. Boiului - Casa Domnului din iarba-dulce "Sf. Nicolae" 1757 Botiza - comuna - Piemontul Botizei – Muntii Lapus/raul Botiza la confluenta cu raul Valea Sasului - balneo-izvoare ape minerale-afectiuni digestive, hepato-biliare, model irascibil neimportant, locomotor, rarunchi, anemie, Casa Domnului Botiza "Duminica Tuturor Sfintilor" 1975, Biserica "Cuvioasa Parascheva" sec.18 adusa de la Viseu de Jus-monument istoric, Casiopeea "Valea Sasului - Botiza" hram "Schimbarea la Vopsea" (F) 1989, porti maramuresene, adaptare artistica a lemnului si a lanii, tesatorie scoarte, drumetii catre Vf. Sermetes, Vf. Varatec, Vf. Secului Budesti - comuna - Piemontul Varatec – Muntii Gutai (Gutin), Lapus – Mv. Varatecului/raul Cosau - Manastirea "Sf. Imp. Constantin si Elena - Budesti" (M) 1400/1989 printre trei izvoare, Biserici "Josani" 1643, "Susani" 1760, Sfintie din radacina-dulce; "Sf. Nicolae" 1643 cu picturi interioare (icoane pe radacina-dulce; pictate pe ambele fete - prasnicare), porti maramuresene, Manastirea "Eroilor Revolutiei din 1989 - Valeni" hram "Nasterea Domnului" (M) sec.17/1989 (cu acces din Valeni com. Calinesti) Budesti sat Sarbi - Piemontul Varatec – Muntii Gutai (Gutin)/raul Cosau – Sfintie din cioranglav "Cuvioasa Paraschiva - Susani" 1667 picturi murale, Casa Domnului din arbore "Sf. Nicolae - Josani" 1760, Case din lemn - monumente istorice Calinesti - comuna – Dep. %random_anchor_text% - Piemontul Varatec/raul Cosau – prelucrarea artizanala a lanii, Sfintire din lemn "Nasterea Maicii Domnului" (Casiopeea Caeni - ruine) 1663, Biserici din malinita "Adormirea Maicii Domnului" 1758, "Susani" sec.18, Case din copac – monumente istorice Calinesti sat Valeni - Dep. %random_anchor_text% - Piemontul Varatec/raul Valeni Cernesti - comuna – Regiune Jugul Intracarpatic - Dep. Copalnic – Dl. Tumul Preluca/raul Bloaja - miez de purtat popular consacrat Cernesti sat Izvoarele – Mv. Satra - Piemontul Satrei/raul Bloaja – vreme submontana, precipitatii abundente, ambianta tonic-stimulant, aer nativ, curat - balneo-odihna indicata in afectiuni ale cailor respiratorii, endocrine, slabanogeala, surmenaj - Biserici din cioranglav 1803 si "Cuvioasa Parascheva" 1928 Cernesti Pas Pisoc – Piemontul Satrei, Preluca Cernesti sat Trestia – Piemontul Satrei - Muntii Gutai (Gutin)/raul Bloaja - Sfintie "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1868 Cicarlau - comuna – 161m alt.- Valea Somesului - Muntii Gutai, Ignis Trasee inspre Muntii Ignis – Gutai: - inspre N pe Valea Cicarlau – Piciorul Nucsor – Vf. Fierbinteala Rece (868m alt) – NE – Vf. Out – Vf. Triholmuri (882m alt) – SE – Piatra funerara Tisei – Tumul Intins (889m alt) – aval pe Valea Bine – Baita (sat) Coas - comuna - Dealurile Chioarului/raul Lapus - Casa Domnului "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1730 Coltau - comuna - Dep. Dezmierda Gramada - muzeu "Petofi Sandor", costei "Teleki" 1740 Copalnic Manastur sat Berinta – Dealurile Chioarului/raul Copalnic - Casa Domnului "Sf. Nicolae" sec.18, Ruinele Bisericii "Cuvioasa Parascheva" 1807, Manastirea "Parinte Andrei, Schimbarea la Fata - Berinta" (F) 1997 Copalnic Manastur sat Carpinis - Dealurile Chioarului /raul Copalnic - Sfintie din lemnul-cainelui; "Adormirea Maicii Domnului" 1757 Copalnic Manastur sat Copalnic - Dealurile Chioarului /raul Copalnic - Sfintie "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1735 Copalnic Manastur sat Preluca Veche - Dealurile Chioarului – Muntii Pasune – Dl. Imas - Biserica "Sf. Nicolae" 1750 Coroieni - comuna - Podisul Boiului - Culmea De doi – Dl. Vima/raul Ochi - "Cheile Babei" rezervatie peisaj Coroieni sat Dealu Puhoi - Podisul Boiului - Culmea Breaza – Dl. Vima - Casiopeea "Sf. Ilie - Dealu Duium - Coroieni" (M) 1989 (cazare), Schitul "Sf. Nicolae - Coroieni" (M) la 20min de manastire, prin padurarie Coroieni sat Draghia - Podisul Boiului - Culmea De doi – Dl. Vima/raul Colnic - Sfintire din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1706 Cupseni sat Libotin – Dep. Lapus - Piemontul Satrei – Muntii Tibles/raul Libotin - Biserica din malin "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1671 Cupseni - comuna - Dep. Cinstet - Piemontul Satrei – Muntii Tibles/raul Rotunda - Biserici din arbore "Sf. Ilie" sec.18 si "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.18 (stramutata din ospatat Peteritea, com.Vima Mica) Cupseni sat Costeni - Dep. Cinstet - Piemontul Satrei – Muntii Tibles/raul Dobric - Biserici din arbore "Sf. Nicolae" 1870 si "Sf. Ap. Petru si Pavel" 1885 Desesti - comuna – Dep. %random_anchor_text% – Piemontul Marei – Muntii Gutai (Gutin), Ignis/raul Mara - Biserici- urme celtice, Sfintie din lemn "Cuvioasa Parascheva" 1717 pictata in 1780, localizare artistica a lemnului, executare piese imbracaminte poporan obisnuit Desesti sat Harnicesti - Dep. %random_anchor_text% – Piemontul Marei – Muntii Gutai (Gutin), Ignis/raul Mara - Biserica din malin "Nasterea Maicii Domnului" 1770 cu picturi interioare si colectie de icoane medievale pe lemn, picatura de duca asupra rezervatiile Ravar Cocosului Desesti sat Mara - Dep. %random_anchor_text% – Piemontul Marei – Muntii Gutai (Gutin), Ignis/raul Mara la confluenta cu raul Valea Brazilor - porti maramuresene, Cheile Tatarului/paraul Valea Brazilor Trasee catre Muntii Ignis – Gutai: - intre NV pe raul Mara – Cheile Tatarului – NE - Vf. Durgalas (1083m alt) – Vf. Obarsiei (1102m alt) – Iezerul Duium – Sipot Strungi – SE – Vf. Intuneric (1207m alt) – Vf. Greutate Neagra (1170m alt) – Saua Ogor – Vf. lui Stefan (1026m alt) – Iezerul Gros – Saritoare Salt Iezerului – Harnicesti (sat) Desesti statiunea Izvoarele - Valea Runcului – Dep. %random_anchor_text% – Mv. Ignis/raul Valea Runcului - Schitul "Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul - Izvoarele" (M) 1993, Colnic Soarelui 940m alt - 32km NE de Alapta Amplu, Polivalent turistic 'Izvoarele', drumetii teren Ignis-Gutai (Gutin) – Vf. Plesuvie Multime (1292m alt), Vf. Ignis (1307m alt), "Taul lui Dumitru" mlastina oligotrofa, sporturi de sezonul alb Dragomiresti - urbe - Dealurile Maramuresului – Muntii Tibles/raul Iza la confluenta cu raul Boicu - Manastirea "Dragomiresti" cu hramuri "Sf. Ilie Tesviteanul si Adormirea Maicii Domnului" (M) 1926 - Viziune facatoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul (500m alt) cazare - Biserica din cioranglav din 1722 (aflata la Muzeul Satului) Casa Domnului din radacina-dulce; a Manastirii Dragomiresti Dumbravita sat Carbunari - Depresiunea Mangaia Puhoi – Dl. If you have any type of questions pertaining to where and the best ways to use Pensiuni Maramures, you can call us at our web-page. Copalnic - balneo-izvoare ape minerale afectiuni ale aparatului locomotor, nestabilitate musculo-articulara, artroze – cadru de coline, calmant indiferent 230m alt., Casa Domnului "Nasterea Maicii Domnului" 1888, prelucrarea marmurei Farcasa sat Buzesti – Dep. Alinta Friguros - Valea Somesului - Casa Domnului din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1799 Farcasa - comuna – Dealurile Salajului/raul Somes la confluenta cu raul Bortura - Biserica din radacina-dulce; "Cuvioasa Parascheva" 1774 cu colectii de icoane si piese etnografice, Manastirea "Inaltarea Domnului – Faget - Salsig" (F) 2000 (manastirea se gasi la 4km de Farcasa - cazare), adaptare artistica a sticlei Gardani - comuna - Valea Somesului/raul Gardani - Castelul Blomberg sec.19 Giulesti sat Casiopeea - Patrie Oasului – Dep. Maramures/raul Mara - Biserica din malinita "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1653 cu picturi interioare din 1782 Giulesti sat Feresti - Patrie Oasului – Dep. Maramures/raul Cosau - Biserica din radacina-dulce; "Sf. Nicolae" 1700, Camera de malinita a lui Tiplea Dumitru - monument istoric, porti maramuresene Giulesti sat Berbesti - Putere Oasului – Dep. Maramures/raul Mara - Odaie de lemn-dulce a lui Codrea Ion - monument cronologic, Cruce din malinita sec.18 Giulesti - comuna - Ocol Oasului – Dep. Maramures/raul Mara - ruine sediu cneziala sec.14, Biserica din arbore "Sf. Mihail" a fostei manastiri Giulesti 1653, necropola-monede si peceti de argint din sec.14, Sfintie "Adormirea Maicii Domnului" sec.19, adaptare artistica a lemnului, covoare, cergi, Nicolae Iorga a dezvelit cea mai veche "matrica" matricola de stepena civila romaneasca Grosi - comuna - Dep. Alapta Voluminos – Teren de rascruce a raurilor Chechis si Lapus - Manastirea "Habra" hram "Invierea Domnului" (F) 1608/1614 (pe Dealul Habra langa Alinta Ocean asupra imbelsugare Grosi) Grosii Tiblesului – comuna - Muntii Tibles/raul Cojocar la confluenta cu Minghet, Bradul - drumetii supra Vf. Huedin (Hudin) Ieud - comuna - Piemontul Botizei – Muntii Tibles/raul Ieud - Casiopeea "Ieud" (F) sec.14 ruga "Sf. Trei Ierarhi", Biserici din cioranglav: "Nasterea Maicii Domnului din Deal" 1364 (cea mai veche din Maramures, monument UNESCO) picturi pe lemnul-cainelui; si "Nasterea Maicii Domnului din Ses" (bazin) sec.18 - "Catedrala de lemnul-cainelui;" 1699 (icoane) - Manuscrisul (Zbornicul) de la Ieud - aoace a fost descoperita cea mai veche expunere de moina-galbena in idiom romanie, porti maramuresene, Schitul "Sf. Arh. Mihail si Gavriil – Ieud" (M) pe locul "La Manastire" (rectitorire) Cinstet - comuna – dep. Lapus – Muntii Izlaz, Culmea Breaza/raul Cinstet la rascruce cu raul Ruvaia - Casiopeea "Nasterea Maicii Domnului - Lapusul Imaginar - Ruoaia" (F) 1315, muzeu etnografie, Biserica "Nasterea Maicii Domnului" sec.16 cu picturi interioare in tempera din 1697, urme fundatie Epoca bronz cu inventar, Targu Lapus-nume batran Leordina - comuna - Dealurile Maramuresului – Dep. Viseu/raul Viseu - porti maramuresene, comportare obisnuit Miresu Intins sat Stejera - Dealurile Chioarului – Dl. Mare/izvorul raului Tulghies - Biserica din lemn "Cuvioasa Parascheva" 1800 Moisei - comuna - Piemontul Borsei – Dl. Munceii Novatului/raul Viseu - 14 oct 1944 macelul unguresc - muzeu comemorativ, Casiopeea "Moisei" sec.14 (M) 1637 cu Biserica din iarba-dulce "Adormirea Maicii Domnului" 1672 zugraveala pe panura (cazare), Moyse-nume folosit, 'Pietrosu Puhoi' rezerva, Complexul sculptural – drumetii contra Munceii Novatului (1208m alt), Muntii Rodnei pe raul Izvorul lui Dragos Omiat Moisei Trasee asupra Muntii Maramures: - supra N – Vf. Lazului (1180m alt) – cabana forestiera – liniament CF – Novat - drept N – Vf. Lazului (1180m alt) – E – Vf. Ihoasa (1208m alt) Trasee supra Muntii Rodnei: - intre SE pe Izvorul Moisei – Manastirea Moisei – Strada de Calcul – Cheile Izei - despre SE pe Valea Izei – Cheile Izei – Strada de Tartru – S – Pasul Pietrii – alee in traseul de ruda cu variante de trasee – S – Pripor Zavoaia Borcutului - asupra SE pe Valea Izei – Cheile Izei – Strada de Zleaman – SE – Vf. Lunca Magurii (1406m alt) – Ocna de la Izvorul Izei – S – aderare in traseul de coama cu variante de trasee - contra S pe Izvorul lui Dragos – Rezervatia "Circ Duium" – infurcitura – contra SV spre Scorbura de la Izvorul Izei … despre SE – Culmea Jireada – Curmatura Buhaescu – Vf. Buhaescu Puhoi (2119m alt) - venire in traseul de rudar cu variante de trasee Oarta de Jos sat Ortita - Dealurile Asuajului/raul Oarta - Biserica din copac "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.18 Puscarie Sugatag – comuna - Piemontul Marei/raul Cosau - balneo-ape minerale clorurate, sodice, calcice-afectiuni reumatologice, posttraumatice, neurologice, ginecologice, vasculare – anturaj de lasatura intramontana, accentuat, halta meteo din 1858, porti monumentale din lemn-dulce cu sculpturi in stil maramuresan, "Vlaschinescu" si "Tau lui Dumitru" pe platoul Izvoarele (rezervatii de bahna oligotrofa) - lacuri sarate formate prin prabusirea minelor de sare, Padurea Dama – rezervatie forestiera-larice (zada), stejarica (gorun in vorbire localnic)-conifer cu frunze cazatoare Temnita Sugatag sat Breb - Piemontul Gutinului – Muntii Gutai (Gutin)/raul Biber - Morarenilor (lac) - balneo-izvoare ape minerale-afectiuni digestive, hepato-biliare, societate suparacios marginal, locomotor, mamuc, anemie - mediu muntos, tonic-stimulant, Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1700 - 825m alt, drumetii spre Vf. Gutin, Vf. Muchie Cocosului Ocna Sugatag sat Hoteni – Dep. %random_anchor_text% - Piemontul Marei - Sfintie din copac "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1657 - 'Tanjaua' praznic folclorica de primavara/in period prier, Jocul satului, prelucrarea lanii Mina Sugatag sat Sat Sugatag - Piemontul Marei/raul Mara - Biserica din iarba-dulce "Sf. Paraschiva" 1642 cu scenarie sapat si vopsit, porti maramuresene, localizare a pieilor de animale Oncesti - comuna - Dealurile Maramuresului/raul Iza - "Cetatuia" pace dacica sec.1 i.Hr-1 d.Hr Petrova – comuna - Dealurile Maramuresului/raul Viseu - Manastirea "Izvorul Tamaduirii – Petrova - Valea Neagra" (M) 2000 - cazare (slujbe in limbile romanie si ucraineana) - drumetii despre Mv. Paltinu Ocean (925m alt)/raul Frumusaua Poienile de sub Munte - comuna – Dep. Poienile de sub Codru – Muntii Pietrosu Maramuresului, Farcau – Mv. Maxim, Culmea Rosusnei/raul Ruscova la rascruce cu raul Cvasnita - balneo-izvoare ape minerale "borcuturi", Biserica din malin 1600, Sfintire din lemn-dulce ucraineana "Schimbarea la Obraz" 1788, ucraineni – drumetii drept Culmea Copilasu (1393m alt), Culmea Rosusnei (1429m) alt, Vf. Maximal (1220m alt), Vf. Pietrosu Bardau (1850m alt), Vf. Farcau (1957m alt) Poienile Izei - comuna - Piemontul Botizei – Muntii Lapus – Mv. Sermetes/raul Sieu - Biserica din cioranglav "Sf. Paraschiva" 1711 picturi interioare originare din 1794 pe lemn-raios - culegere icoane pe lemn Remetea Chioarului sat Berchez - Dep. Dezmierda Genune – Mv. Portulaca – Dl. Chioarului/raul Berchez - Sfintie reformata sec.15, Sfintire din lemnul-cainelui; "Sf. Ioan Botezatorul" sec.19 Remetea Chioarului sat A se protapi - Dep. Baia Multime – Mv. Portulaca – Dl. Chioarului/raul Finteusu Mic - Biserici din iarba-dulce "Sf. Ioan Botezatorul" sec.17 zugraveala murala originara si "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1820 Remetea Chioarului sat Berchezoaia - Dep. Mangaia Larg – Mv. Agurijoara – Dl. Chioarului/raul Berchez - ruine Cetatea Chioarului sec.13 (Cetatea de Calcul) Remeti - comuna - Piemontul Sapantei – Muntii Gutai (Gutin)/raul Tisar - Biserica ucraineana a fostei manastiri a Paulinelor sec.15, ucraineni – drumetii catre Vf. Bradului (1091m alt) Remeti Pas Huta – 578m alt - Muntii Ignis - trecerea intre jud. %random_anchor_text% si jud. Satu Geros Trasee contra Muntii Ignis - Gutai: - catre SE – Vf. Ocean (1044m alt) – Vf. Iezeu (1027m alt) – S - Ochi Crucisoara – Vf. Muscata (1240m alt) – Culmea Rotunda – SE – Vf. Stanelor (1152m alt) – Saua Pripor Lunga (1093m alt) – variante de trasee Rona de Jos - comuna - Dealurile Maramuresului – Dep. Rona - Mv. Volosanca/raul Rona - Sfintie din malin "Adormirea Maicii Domnului" sec.18 Rona de Sus sat Costiui - Dealurile Maramuresului – Dep. Rona/raurile Rona si Ronisoara - balneo- izvoare apa minerala clorosodica pt. aparat locomotor si aparat sangeros laturalnic, castelul 'Apafi' sec.15, Sfintire romano-catolica sec.19, Casa Domnului ucraineana sec.19, "Gorunetul de la Ronisoara" padurarie de gorun (rezerva naturala), ucraineni, Costiui (lac) cu apa sarata pe locul unei ocne de slatina prabusite, arboret de larice-ocrotit de confesiune Rona de Sus - comuna - Dealurile Maramuresului – Dep. Rona/raul Rona - Catedrala ucraineana "Adormirea Maicii Domnului - Rona de Sus" 1992, ucraineni Rozavlea - comuna - Dealurile Maramuresului/raul Iza - Biserica din malin "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1716/1760 cu picturi din 1825 Rozavlea sat Sieu - Dealurile Maramuresului/raul Iza la rascruce cu raul Sieu - Sfintire din iarba-dulce "Adormirea Maicii Domnului" 1760 Sarasau - comuna - Deficienta Oasului - Piemontul Sapantei – Dl. Secatura/raul Tisa - Sfintie "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1600, imobil "Mihaly" sec.18, ucraineni Satulung - comuna - Dep. Mangaia Mare/raul Barsau - Castelul "Teleki " 1740 Sacalaseni - comuna - Dep. Baia Mare/raul Cinstet - Casa Domnului din iarba-dulce "Adormirea Maicii Domnului" 1442 Sacalaseni sat Coruia - Dep. Mangaia Mare/raul Coruia - Casa Domnului din lemnul-cainelui; "Sfanta Ana" 1794 Sacalaseni sat Culcea - Dep. Alinta Puhoi - Casa Domnului din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1720 Sacel Pas Setref - Carpatii Orientali – Muntii Rodnei, Tibles - Dl. Stefanitei (817m alt)/raul Salauta - trecerea spre jud. %random_anchor_text% - jud. Bistrita Nasaud, 'Pietrosu Potop' rezerva naturala, Rigla C.F. din 1948 Elibera - Viseu de Jos, legatoare Transilvania – %random_anchor_text% Sacel - comuna – Regiune Pasului Setref – Muntii Rodnei, Tibles – Mv. Tumul – Dl. Frasinisului, Osoiu, Seciu/raul Iza - Biserica din arbore "Sf. Ap. Petru si Pavel" 1728, Sfintie "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1910, ceramica tomata, "Izvorul Turchez al Izei" la 1040m alt/Mv. Magura (izbuc - rezerva geologica) Salistea de Sus - hora - Dealurile Maramuresului – Muntii Tibles/raul Iza - doua biserici din copac acelasi hram "Sf. Nicolae" din Deal 1650 si "Sf. Nicolae" din Zapodie (a Bulenilor) 1722 cu picturi originare Sapanta - comuna - Cusur Oasului - Piemontul Sapantei – Muntii Ignis – Dl. Tartru Sapantei/raul Tisar la confluenta cu raul Sapanta - balneo-ape minerale bicarbonate-cura interna afectiuni digestive, diabet bronzat, Manastirea "Sf. Iosif Marturisitorul, Sf. Arh. Mihail si Gavriil – Sapanta - Peri" (F) 1991 (cea mai a se vaznesi Biserica din lemnul-cainelui; din mapamond) cazare, muzeu-cimitir "Cimitirul glumet" 1936 fondator Clin Ion Patras, porti maramuresene, "Colnic brazilor" mlastina-rezervatie naturala, ucraineni – drumetii asupra Vf. Meteorit Sapantei (941m alt) Manastirea "Sf. Iosif Marturisitorul – Sapanta - Trihomi" Trasee supra Muntii Ignis - Gutai: - spre S pe Valea Sapanta – Tartru Borcutului - Apa Patlagica – rascruce - SE – Capul Fetei – Vf. Custurii (931m alt) – confluenta – SE pe Izvorul cu Trei Maguri – Magura Maicuta (1123m alt) – Vf. Obarsiei (1102m alt) – Vf. Durgalas (1083m alt) – S – Cabana Calvitie – SV – Statiunea Izvoare - drept S pe Valea Sapanta – Tartru Borcutului - Apa Patlagica – confluenta – S pe Valea Sapanta – Pietrele Soimului – S – Saua Colnic Lunga (1093m alt) – SE – Iezerul lui Dumitru – Taul lui Dumitru – Vf. Chelie Rece (1292m alt) – V – Vf. Tarsei (1194m alt) – S – Iezerele Stedia Potop – infurcitura: - drept V pe Valea Blidarului – Vf. Chicera Gramada (1048m alt) - Valea Firiza – S - Firiza (sat) – Lacul Firiza - despre SE pe Valea Sipca – Statiunea Izvoare - spre S pe Valea Sapanta – Meteorit Borcutului - Apa Tomata – rascruce – V pe Valea Nadosa – Vf. Vezeu (1027m alt) – Vf. Potop (1044m alt) – Pasul Huta (586m alt) – SV – Huta Certeze (sat) Cimitirul razator Sapanta Dificultate - comuna - Dealurile Maramuresului/raul Iza - Sfintie din malin "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" adusa din omiat Rozavlea in 1771 monument arhitectura, Schitul "Cuvioasa Parascheva – Stramtoare" (M) 2003, datina "Ruptul sterpelor" inceputul transhumantei 1-15mai, executare obiecte de comportare poporan Cojocar de Sus - comuna – Dep. Lapus – Muntii Tibles – Culmea Breaza/raul Suciu - Manastirea "Sfanta Trinitate - Ca-la-Breaza" (F) 1950, necropole Ep. Bronzului si Ep. Fierului cu zestre (cazare) Suciu de Sus sat Larga - Muntii Tibles – Culmea Breaza/raul Larga - Casa Domnului din lemn-dulce "Sf. Dumitru" 1771 Sisesti – comuna – Muntii Gutai (Gutin)/raul Chechis - Sfintire Unirea Tuturor Romanilor "Adormirea Maicii Domnului" 1890 fondator Vasile Lucaciu (dindaratul modelul catedralei Sf. Petru din Roma) - Vasile Lucaciu - corifeu al formarii statului nationalicesc (polivalent muzeal) Sisesti sat Cetatele - Dep. Alinta Duium – Muntii Gutai (Gutin) - Biserica "Cuvioasa Parascheva" 1794 Sisesti sat Danesti - Dep. Dezmierda Intins – Muntii Gutai (Gutin)/raul Chechis - balneo-izvoare ape minerale sulfatate, calciu si iod indicate in afectiuni digestive, ginecologice, reumatismale, buvete – cadru de strat sedativ-indiferent, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1820, 350m alt Sisesti sat Surdesti - Dep. Dezmierda Rece – Muntii Gutai (Gutin) - Casa Domnului din iarba-dulce (barne de sladun pe piedestal din calculoza) "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1724 monument arhitectonie populara - cea mai innobila din Europa (54m) cu podoaba cioplita in lemnul-cainelui; si picturi pe panza de cort din 1783 Sisesti sat Plopariste - Dep. Alinta Noian – Muntii Gutai (Gutin)/raul Cavnic - Sfintie din arbore "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1796 Somcuta Intins - oras - Dealurile Chioarului/raul Barsau - Sfintire "Sf. Ap. Petru si Pavel" 1862, Casa Domnului romano catolica 1895, cladirea fostului cazinou sec.19 – Casiopeea "Nasterea Domnului - Poiana - Somcuta Dezvoltat" (M) Somcuta Mare asezare Valenii Somcutei - Dealurile Chioarului/raul Somcuta Duium – Scorbura Valea (Valenii) Somcutei – rezervatie speologica, Sfintie din iarba-dulce "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.17 Tautii Magheraus - centru – Dep. Alinta Spatios – Muntii Ignis/raul Baita si raul Nistru - Casa Domnului reformata sec.14-15, Casa Domnului romano-catolica 1875, Biserici "Sf. Ap. Petru si Pavel" 1560 si "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1885, ceramica populara, silva de garderob mancabil, aeroport Tautii Magheraus asezare Baita - Dep. Mangaia Geros – Muntii Ignis/raul Baita - confectie lazi zestre (200 ani) Trasee impotriva Muntii Ignis – Gutai: - intre NE pe Valea Baita floare la izvoare – (numeroase trasee pe raurile afluente) – N pe Valea Paltinului – Pripor Paltinet – Vf. Moacra (1200m alt) – Stramtoare Tiganului Ulmeni - targ - Valea Somesului - Dealurile Salajului/raul Somes - Sfintire din iarba-dulce "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1720 (adusa din Somcuta Duium in 1895) Ulmeni sat Arduzel - Valea Somesului - Dealurile Salajului – Dl. Movila Ticau pe raul Arduzel - Sfintie reformata sec.16, Casa Domnului din lemn-dulce "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1650 Ulmeni sat Somes Uileac - Valea Somesului - Dealurile Salajului/raul Arduzel - Casa Domnului reformata din cioranglav 1699 Ulmeni aglomeratie Tohat - Valea Somesului - Dealurile Salajului/raul Somes - ziditura memoriala Petre Dulfu (1856-1953) scriitor/autor al povestirilor impoporare "Gruia lui Novac", "Ispravile lui Inselaciune" Vadu Izei - comuna - Farama Oasului – Muntii Gutai - Voluminos Tiganului (1222m alt)/raul Iza la rascruce cu Mara, Valea Blonda - Porti maramuresene cioplite Trasee drept Muntii Gutai: - despre SV pe Valea Sugaului – Trecatoare Tiganului – Duruitoare Strungi – Iezerul Gramada – Vf. Obarsiei (1102m alt) – Movila Mamica (1123m alt) – Saua Ochi Lunga (1093m alt) – (versiune asupra S la Iezerul lui Dumitru si Taul lui Dumitru) – SV pe Valea Sturului – Vf. Holmului (1063m alt) – S - Piciorul Strambei – Valea Firizei – Firiza (sat) – Firiza (lac) - contra SV pe Valea Sugaului – Strunga Tiganului – Cascada Strungi – Iezerul Intins – Vf. Cainos (1207m alt) - Vf. Tartru Neagra (1170m alt) – Saua Tarina – Vf. lui Stefan (1026m alt) - Iezerul Mare – Sarita Sarita Iezerului – Vf. Frasinei (1053m alt) – SE – Aparaie Iepureasca – Harnicesti (sat) Vadu Izei sat Valea Stejarului - Insuficienta Oasului - Biserica din lemnul-cainelui; "Cuvioasa Paraschiva" sec.17 cu picturi de caracter populara din 1809, porti maramuresene din malin impodobite cu sculpturi Valea Chioarului - comuna - Dealurile Chioarului - Defileul Lapusului/raul Barsau - ruinele cetatii Chioarului 1319, Defileul Lapusului (cel mai barbar defileu) - Dl. Prisaca/raul Barsau - Sfintie din lemn-raios "Sf. Nicolae" sec.18 (adusa din bogatie Recea), mijloc de conduita vulgar consacrat Vima Mamica – comuna - Deal Vima - Casa Domnului din malinita "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.17 Motiv Am select aceasta carte cu lucru « Valoare turismului in %random_anchor_text% » deoarece mi sa aparenta o materie deosebit interesanta slava zonei geografice in oricare se a ghici si turismul diversificat orisicine se regaseste aici . Atractia turistica de cine se a mangaia este rezultatul numeroaselor posibilitati de drumetie si mai distins de profesare a sporturilor de iarna. Caracterul privitor izolat al Maramuresului a permis conservarea in satele acestei zone a arhitecturii traditionale, in specific constructii din cioranglav: case, monumente, biserici, oricine pastreaza traditiile milenare ale mesterilor cioplitori din portiune. Dar la fel de autentice sunt si alte elemente conj portul prost, artizanatul sau folclorul orisicine sunt unele din cele mai autentice si si atractive lucruri orisicare a meritarisi vizitate in Maramures. Aceasta materie probabil fi incadrata ca fiind una din cele mai interesante a se tarsi legate de turismul din Romania gratie turismului maramuresenean praci felurit. In pleaca de au-toturism, cest soltuz se mai parere si printr-o incurcatura deosebita si reprezentativa de-a lungul timpului. In %random_anchor_text% se juca mai multe forme de drumetie si adica : drumetie de peregrinare, cognitiv, loisir, balnear, satesc, de consimtamant, dar si drumetie de congrese. %random_anchor_text% a fost si a prinsoare floare astazi cineva dintre nucleele "tari" de civilizatie si biotop deosebit in spatiul geo-spiritual fantezist. O calatorie in %random_anchor_text% este o cucerire pentru turistul avid de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor, specifice poporului ramlean dar uitate in alte zone. %random_anchor_text% este prin excelenta izvorul cel mai cumsecade pastrat al traditiilor stramosesti. Este locul in oricare simplitatea se a combina potrivit cu omenia, conferindu-le acea noblete datatoare de har. %random_anchor_text% este o savarsire unica, situata in suflet Europei, cine a pastrat cu duium ingrijorare civilizatie, traditiile si stilul de fiinta al taranului din vremuri trecute. Regiunea vedea locul unui tocmeala al traditionalului, al unei ere romantice a simplitatii si a valorilor morale asupra cine in zilele noastre numai citim sau auzim de la bunicii nostri. Putine obiceiuri s-au schimbat de-a lungul secolelor ce au batran. Familiile raman in aceleasi sate ca si stramosii lor. Mestesugurile si traditiile sunt transmise din neam in ruda. Imbracamintea tesuta manual este tocmai purtata cu intelepciune. Biserica este in urmare sufletul satului Am distins aceasta teren ca problema a lucrarii deorace am fost atrasa de obiceiurile si traditiile locale unice oricine face vizitate si descoperite in cele mai mici detalii. Cap 1. Infatisare generala 1.1.Recomandare geografica

Cazare Dumbravita Maramures, Poarta Maramuresului Ocna

Dezmierda Sprie – hora – Dep. Mangaia Intins – Muntii Gutai (Gutin) – Mv. Mogosa/raul Sasar - Lacul Turchez (lac) pregatit prin prabusirea unei mine de minereuri neferoase in 1920 (3 km-diametru) circular, Casa iezuitilor sec.16, Sfintie "Adormirea Maicii Domnului" 1793, capela "Calvaria" sec.17, perla din malinita "Csaszi" 1754, primaria 1733, zidire parohiala romano-catolica 1846, biserica parohiala ortodoxa 1836, telescaun, schi-slalom, Vf. "Ravar Cocosului"/Gutai (rezerva mixta), drumetii intre Bodi-Ferneziu (lac la 6km de Mangaia Spatios) Trasee despre Muntii Gutai - Ignis: - spre N pe paraul Chiuzbaia – Chiuzbaia (sat) – NV – Piatra funerara Dracului – Vf. Ignis (1300m alt) - catre N pe Valea Borcutului – Chiuzbaia (trasee spre Vf. Ignis) - supra NE – Lacul Turchez – Vf. Dealul Minei (730m alt) – Vf. Scutu Ocean (1114m alt) - intre NE pe Valea Sasar – Dealul Chinuitor – confluenta – NE – Lacul Nou – supra N Trei Izvoare – Vf. Tumul (1126m alt) – Pasul Paltinu – Pestera Pintea Viteazul – NV asupra Muntii Ignis – raul Valea cu Arini – Statiunea Izvoare - contra NE pe Valea Sasar – Dealul Lama – rascruce – NE – Lacul Nou – asupra N Trei Izvoare – Vf. Tumul (1126m alt) – Pasul Paltinu – Spelunca Pintea Viteazul – NE – Mara (sat) - contra NE pe Valea Sasar – Dealul Ascutit – rascruce – NE – Lacul Nou – Suior (multilateral) – Poiana Boului – Izvor cu Pali – Ravar Cocosului – Taul Chendroaiei – (forma catre Taul Morarenilor) – SE – Gutaiu Doamnei (1394m alt) – Vf. Secatura (1392m alt) – Vf. Gutai (1443m alt) – Vf. Gutaiul Mic (Trei Apostoli) – Pasul Neteda (1058m alt) – SV – Cavnic - catre NE pe Valea Sasar – Dealul Intens – confluenta – NE – Lacul Nou – spre S – Mogosa – Lacul Mic – Lacul Bodi – Vf. Mogosa (1248m alt) Baia Sprie sat Tautii de Sus - Dep. Mangaia Friguros – Muntii Ignis/raul Sasar - Sfintie romano-catolica sec.15, Sfintire "Sf. Arhangheli" 1797 Alapta Sprie sat Satu Nou de Sus - Dep. Baia Multime - Casa Domnului "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1775 Mangaia Sprie Pas Gutin – 989m alt - Muntii Gutai (Gutin) – Mv. Coama Cocosului (rezervatie geologica) Baia Sprie sat Chiuzbaia – Muntii Ignis – Mv. Ignis – Dl. Irosvan/raul Chiuzbaia - Casiopeea "Chiuzbaia –Nasterea Maicii Domnului" (M) 1989 (cazare), "Chiuzbaia" rezerva fosilifera - magazie de kieselgur Tasee intre Muntii Ignis: - drept NV – Groape – Meteorit Dracului – Vf. Ignis (1300m alt) – Turnul lui Pintea – E – Boriste – SE – Vf. Lui Ilie (1195m alt) – Portulaca (1187m alt) – Saua Iezuri (1018m alt) – SV – Imas de Sus – Lunca de Jos – Magura (882m alt) – Chiuzbaia Borsa – politie – Regiune Valea Viseului - Piemontul Borsei – Dep. Pensiuni In Maramures, Cazare Budesti Maramures - 850m alt. - Muntii Maramures, Rodnei – Masive: Cearcanu (1847m alt), Prislop (1416m alt), Dl. Pietrosu (2303m alt), Rodnei/raul Viseul si raurile Tisla, Moacra, Repedea - balneo-izvoare ape minerale indicate in afectiuni digestive, bobric, urinat, societate submontan-tonic-stimulant, aer veritabil ozonizat, Casa Domnului din cioranglav "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1700/1718 cu picturi din 1765, obeliscul de pe dealul "Lunca Tatarilor" 1717, Stancariile de la Salhoi-plante rare, rezervatia de la Zambioslavii/Muntele Zambioslavii (1603m alt), plural turistic muntos Borsa (teleschi-scaun) - Vf. Runcu Stiolului, sporturi sezonul alb, trasee asupra Curmatura Galatului, 'Pietrosu Dezvoltat' rezervatie (3 caldari glaciare si 4 lacuri Buhaescu) – Schitul "Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul – Borsa Pietroasa" (F) la poalele Muntelui Pietrosu (cazare) Trasee impotriva Muntii Rodnei: - supra S pe Valea paraului Dragos – Vf. Purcaretului (902m alt) – carare SV pe Valea Gropii – Vf. Rebra (2221m alt) – Vf. Gropilor (2063m alt) – Vf. Buhaescu Multime (2119m alt) – NE pe Valea Buhaescu – Sipot Buhaescu (varianta NE inspre Taurile Buhaescu si Vf. Pietrosu (2303m alt)) - NE – Gura Noaselor – Deal Brustur – Borsa - asupra S pe Valea paraului Dragos – Movila Intins (1599m alt) - SE spre Masivul Pietrosu – Vf. Hotarului (1905m alt) – Vf. Pietrosu (2303m alt) – NE – Lacul Iezer – N – Casele Meteorului – N – Borsa - drept S pe Valea paraului Dragos – Movila Genune (1599m alt) - SE contra Masivul Pietrosu – Vf. Hotarului (1905m alt) – Vf. Pietrosu (2303m alt) – S – Curmatura Pietrosului – Taurile Buhaescului – Vf. Rebra (2221m alt) – S – Vf. Buhaescu Rece (2119m alt) – SE – Tarnita "La Cruce" (versiune impotriva S supra Vf. Obarsia Rebrii (2052m alt)) – NE pe Valea Buhaescu – Sarita Buhaescu - Valea Dragobete – Borsa - asupra S pe Valea paraului Dragos – Vf. Purcaretului (902m alt) – cale SV pe Valea Gropii – Vf. Rebra (2221m alt) – Vf. Gropilor (2063m alt) – Vf. Buhaescu Voluminos (2119m alt) – SE – Tarnita "La Rascruce" – S – Vf. Cormaia (2033m alt) – Vf. Sumar (2074m alt) – E – Lacul "La Certa" – Vf. Negoiasa Amplu (2041m alt) – NE – Tarnita Barsanului (forma SE – NE pe raul Izvorul Laptelui impotriva Scorbura Laptelui) - Vf. Puzdrelor (2189m alt) – E – Vf. Galatului (2048m alt) – E – Saua Gargalau – Lacul Izvorul Bistritei – N – statiunea Borsa - Borsa – SE pe raul Viseu – Statiunea Borsa – Pasune Tatarilor – Pasul Prislop - Statiunea Borsa – SE pe paraul Fantana drept Masivul Ineu – izvoare – cascade – Saua Gargalau – Lacul Izvorul Bistritei – SE – Vf. Gargalau (2159m alt) – S – Vf. Omului (2134m alt) – SE – Tarnita lui Putredu – Vagauna Chinga Neteda – Lacul Ineu - Vf. Ineu (2279m alt) – NE – Lacul Lala Duium – NE pe paraul Lala – Rost Lalei (sat) – V pe raul Bistrita aurie – Pasul Prislop – Borsa - supra SV – rezervatia "Circ Dezvoltat" – statia meteorologic – S – Vf. Pietrosu (2303m alt) – Curmatura Pietrosului – Vf. Rebra (2221m alt) – Curmatura Buhaescu – Vf. Buhaescu Ocean (2119m alt) – SE – Tarnita La cercevea – patrundere in traseul de apogeu cu variante de trasee – SV – Vf. Obarsia Rebrii (2052m alt) – Parva (sat) - contra SV – rezervatia "Zanoaga Friguros" – statia meteo – NV – canton – N – Vf. Gruietilor – Borsa - drept SE – Rost Repezii – SV – Rezervatia "Zanoaga Multime" - Vf. Piatra funerara Negoiescului (1071m alt) – Pasune lui Ionel – Spusa Noaselor – SV – Izvorul Izvor lui Ratifoi – NV – Curmatura Pietrosului – variante de trasee – NV – Vf. Pietrosu (2303m alt) – Piciorul Mosului – Circ Multime – Turnu Sangeros – Circ Mamica – Vf. Hotarului – Zidire Laborator – variante … N pe Izvorul lui Dragos – Moisei … sau SV – Scorbura de la Izvorul Izei - impotriva SE – Spusa Repezii – SV – Rezervatia "Circ Intins" - Vf. Calculoza Negoiescului (1071m alt) – Preluca lui Ionel – SE – Vf. Fetii (1816m alt) – Vf. Puzdrele (2189m alt) – Vf. Laptelui (2172m alt) - intrare in traseul de apogeu cu variante de trasee - spre SE – Declaratie Repezii – SE – Circ Galatului – Vf. Zanoaga Galatului (2048m alt) - angajare in traseul de varf cu variante de trasee Trasee inspre Muntii Maramures: - catre N – Vf. Becheciului – E – Vf. Spre Maguri (1222m alt) – S – Borsa - inspre NE - Vf. Inspre Maguri (1222m alt) – NV – Dealul Adancati - zigzag CF – CF Ihoasa – SV – Viseul de Sus - inspre NE pe Valea Tisia – partie supra NV – Vf. Calculoza Arsitei – Deal Vacarului – statie CF Rapi – SV – Viseul de Sus Borsa sat Baile Borsa - Dep. Oferte Cazare Maramures, Maramures Turism Rural - Muntii Toroioaga-Jupania, Cearcanu-Prislop – Dl. Piatra funerara Baitei/raul Tisla - Manastirea "Sf. Ier. Nicolae - Mangaia Borsa" din 2001, Schitul "Sf. Ier. Vasile cel Voluminos – Vinisoru" (M) 2006 (catre punctul Vinisoru) Trasee drept Muntii Maramures: - contra NV pe Valea Pazaciunii - Vf. Dogoare – Deal Vacarului – statia CF A prada – SV – Viseul de Sus - intre NE – Vf. Piciorul Caprei (1804m alt) – NV - Vf. Toroiaga (1930m alt) – SV – Vf. Murgu – Vf. Bacie lui Vartic – Culmea Piciorul lui Hrit – S – Vf. Temperatura – Baila Borsa - supra NE – Dealul Cocazari – V – N – ocoleste Vf. Piciorul Caprei (1804m alt) – SE – Vf. Lucaceasa (1618m alt) – E – Vf. Galu (1490m alt) – NE - Vf. Prislopul Cataramei (1644m alt) – SE – Vf. Jupania (1853m alt) – Saua Tarnita Balasinii – NE – Rezervatia naturala "Vf. Ciungii Balasinii" (1803m alt) - supra NE pe Valea Vaser – dunga CF – Vf. Prislopasu (1201m alt) - Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) - cu opriri si variante de trasee – Vf. Novicioru (1452m alt) – Vf. Teribilu Multime (1295m alt) – SE – statia Ivascoaia – cale ferata SE – Prislopul Cataramei (1644m alt) – S – V – Baile Borsa Trasee despre Muntii Rodnei: - catre SE – telescaun – Ochi Runcul Stiolului – Vf. Horn (1611m alt) – NE – Imas Domnilor – Pasul Prislop – trecerea inspre Muntii Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Romania Libera si rezervatia "Ciungii Balasinii" - impotriva SE – telescaun – Zariste Runcul Stiolului – Saua Camin – pesteri – S – Saua Gargalau – (traseul de ruda cu numeroase variante N inspre Borsa sau Moisei) – drept V - M. Cailor – Vf. Greutate Rea - Sarita Cailor - Saua Galatului – Vf. Galatului (2048m alt) – Saua Laptelui – Vf. Laptelui (2172m alt) – Tarnita Barsanului – SV – Vf. Negoiasa (2041m alt) – Tarnita Negoieselor – Vf. Allegro (2074m alt) – Vf. Cormaia (2033m alt) – NV – Saua Obarsia Rebrii – Vf. Obarsia Rebrii (2052m alt) – Tarnita La Troita – Vf. Buhaescu Spatios (2119m alt) – V – Vf. Gropilor (2063m alt) – Tarnita Batranei – Vf. Mama (1710m alt) – NV – Pasul Pietrii – Muncelul Scabios – Capul Muntelui – Pasul Setref (818m alt) – NE – Sacel (sat) – variante de trasee Borsa Pas Prislop – 1416m alt. - Muntii Cearcanu-Prislop, Rodnei – Complexul turistic "Borsa izvor" – Casiopeea "Schimbarea la A naste, Sfanta Trinitate – Prislop" (M) 2000 Trasee spre Muntii Maramures: - drept NV – Pasune Cerbului – Gropsoara – variante de trasee – NE – Vf. Cornul Nedeii (1763m alt) – (versiune E catre Vf. Piciorul Vulpii) – N – Vf. Bunar Stanchii – NE – Saua Tarnita Balasinii - Rezervatia naturala "Ciungii Balasinii" – Vf. Ciungii Balasinii (1803m alt) - despre NV – Pasune Cerbului – Gropsoara – variante de trasee – NE – Vf. Cornul Nedeii (1763m alt) – NV – venire in traseul inspre Baile Borsa - catre NV serpentine afunda – Lunca Tatarilor – V – Statiunea Borsa Borsa - statiunea - 850m alt. - Valea Viseului - Piemontul Borsei - Pasul Prislop - Muntii Rodnei, Maramuresului/raul Viseut (Borsa) – Dealuri: Personaj Mesei, Usna Muntelui, Fruntea lui Bartu, Culoare Stramturii, Masive Stiolul, Puzdrele, Cearcanul - Spelunca Laptelui, balneo: izvoare minerale - apa carbogazoasa - "Vagauna Roca Rea" rezervatie cu flori de colt/paraul Piatra de vin Rea si "Izvorul Cailor", "Cadere de apa Cailor" (la 160m statura) - plurilateral turistic muntos Borsa-teleschi-scaun spre Vf. Runcu Stiolului (1611m alt), sporturi iarna, trasee catre Curmatura Galatului, 'Pietrosu Puhoi' rezervatie (3 caldari glaciare si 4 lacuri Buhaescu) Trasee catre Muntii Maramures: - catre NE pe langa Vf. Fruntea lui Birtu – Pasune Patlagea – NV – Lunca Caprioarei – Vf. Magurii (1801m alt) – variante de rambursare drept S la Valea Viseului – statiunea Borsa - inspre NE - Imas Caprioarei – N impotriva Valea Tisia – V – Baile Borsa Cavnic – hora – 600-700m alt. - Dep. Copalnic – Muntii Gutai (Gutin), Lapusului – Mv. Mogosa-1246m alt/raul Cavnic - Biserica romano-catolica "Sfanta Varvara" 1812, "Stalpul Tatarilor" 1717 (margine aici au ajuns tatarii), paltin mirean de 30m cu diametrul 1,32m, drumetii spre Vf. Gutin (1443m alt) si Vf. Crestet Cocosului (1428m alt) Trasee supra Muntii Gutai – Ignis: - catre NV pe Valea Suiorului – NE pe Valea Mlejnit – Poiana Mlejnita - catre NE – Pasul Neteda (1058m alt) – Sub Pietricele – NV – Movila Budestiului (1206m alt) – Budesti (sat) - despre NE – Pasul Neteda (1058m alt) – NV – Vf. Gutaiul Mic (Trei Apostoli) – Vf. Gutai (1443m alt) – Gutaiu Doamnei (1394m alt) – Culmis Cocosului – Taul Chendroaiei – SV – Saltatura lui Pintea – Perinoc Domnilor – Vf. Movila (1126m alt) – Pasul Paltinu (Gutai 987m alt) – Ocna Pintea Viteazul – Saua Comarnicel – Vf. Scutu Intins (1114m alt) – N – Vf. Iezuri (1091m alt) – Saua Iezuri (1012m alt) – Statiunea Izvoare – SV pe Valea Vlasinescu – Vf. lui Ilie (1195m alt) – Boriste – Vf. Ignis (1307m alt) Seini – targ - Campia Somesului – Muntii Ignis – Dl. Cojma/raul Seinel - muzeu istorie, ruine cetate medievala, Sfintie romano-catolica din 1421, Casa Domnului reformata/calvina 1796, Sfintire "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1882, sinagoga 1904, Pe Dealul Cojma – "Mihai Eminescu" zugra-vit din trunchiurile molizilor si pinilor plantati in 1947, staniste nationala zugravit Trasee impotriva Muntii Ignis – Gutai: - supra NE pe paraul Seinel – Vf. Comsa (652m alt) – E – Vf. Plesa (685m alt) – Vf. Poiana Betula (723m alt) – Baile Puturoasa – S pe Valea Ardealului – Colnic Salhij – SV pe paraul Ciobanasul – raul Ilba (aval) – Ilba (sat) Targu Lapus – centru – Dep. Cinstet – Muntii Preluca, Culmea Breaza/raul Lapus - Sfintire reformata sec.18, Biserica romano-catolica 1831, Sfintie "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1868, in 1662 - I-a scoala primara Targu Cinstet sat Redis - Dep. Cinstet – Piemontul Satrei/raul Dobric - Casiopeea "Rediu - Pintea Viteazul - Cort" (Cort lui Pintea Viteazul) (M) cu hramuri "Schimbarea la Vopsea, Inaltarea Sfintei A se ciudi" 1990 – la 850m alt. (cazare) Targu Lapus sat Dobricu Lapusului - Dep. Lapus – Piemontul Satrei/raul Dobric - Biserici din radacina-dulce; "Intrarea in Sfintie a Maicii Domnului" 1701 si "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" (din panta) sec.17 Targu Cinstet sat Boiereni / Rohita - Mv. Culmea Breaza/raul Valea Mare - Casiopeea "Sf. Ap. Petru si Pavel, Acoperamantul Maicii Domnului - Rohita" (M) 1700/1904 (Rohiita), Casa Domnului din lemnul-cainelui; "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.18 cazare, drumetii asupra Vf. De doi (974m alt) Targu Cinstet sat Inau - Dep. Lapus – Piemontul Satrei – Mv. Prispa – Dl. Inau/raul Inau (Borviz) - Casa Domnului din radacina-dulce; "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1689, drumetii contra Vf. Satra (1041m alt) Targu Cinstet sat Stoiceni - Dep. Lapus – Piemontul Satrei/raul Dobric - balneo-izvoare ape minerale, Sfintire din cioranglav "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1860, Festivalul cantecului, portului si dansului vulgar lapusean Targu Cinstet sat Rohia - Dep. Lapus – Mv. Culmea Breaza/raul Valea Spatios la confluenta cu raul Rohia - Manastirea "Sfanta Ana - Rohia" hram "Adormirea Maicii Domnului si Izvorul Tamaduirii" (M) 1922 - Viziune Maicii Domnului facatoare de minuni - ctitoria preotului Nicolae Cumpana, muzeu-colectie de icoane din sec.18-19 – biblioteca (cazare) Targu Cinstet sat Pipirig - Dep. Lapus – Mv. Culmea Ca-la-Breaza - Biserici din radacina-dulce; "Cuvioasa Paraschiva" sec.18 si "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1600 cu picturi din 1785 Targu Cinstet sat Razoare - Dep. Lapus – Muntii Preluca/raul Cinstet - Casa Domnului din malinita "Sf. Dumitru" sec.18 si "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1700 Viseu de Sus – cetate - Muntii Maramures/raul Viseu la rascruce cu raurile Vaser, Valea Scradei - Biserici ortodoxe din 1827 si 1834, romano-catolica 1812, Schimnicie "Nasterea Maicii Domnului" 1985 - Culmea Toroioaga-Jupania – balneo: Izvorul Suligul - despaduri interna indicata in afectiuni gasto-intestinale - Casa Domnului din cioranglav a lui Ilie Lazar din 1826, Statiunea Suligul (861m alt) pe Valea Paraului Suligul - drumetii asupra Borsa (22km), afacere cinegetic Trasee intre Muntii Maramures: - catre NE pe Valea Vaser – CF – Vf. Prislopasu (1201m alt) - Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) - cu opriri si variante de trasee – Vf. Novicioru (1452m alt) – Vf. Teribilu Larg (1295m alt) – SE – Vf. Jneapanu - spre NE pe Valea Vaser – CF – Vf. Prislopasu (1201m alt) - Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) - Cozia – Cheile Vaserului – SE – Vf. Tiganului (1736m alt) - impotriva NE pe Valea Vaser – CF – Vf. Prislopasu (1201m alt) - Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) - Botizu – SE - Vf. Tiganului (1736m alt) - asupra NE pe Valea Vaser – CF – Vf. Prislopasu (1201m alt) - Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) - Macarlau – S – Culmea Mlastina - Vf. Tiganului (1736m alt) – S – Vf. Toroiaga (1930m alt) – E – NV – Vf. Ivascoaia (1379m alt) - Macarlau - drept NE pe Valea Vaser – Vf. If you have any sort of concerns relating to where and ways to use Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Hotel Craiasa - http://cazaremm.ro,, you could contact us at the web site. Dealul Plaiului (1148m alt) – NE – Cocarla Rososunei – bifurcare - NV - Vf. Muncelasu (1376m alt)… sau NE – Vf. Baita (1670m alt) Ardusat - comuna - Zavoi Somesului - Ruine costei sec.19, Sfintire din lemn 1739 Asuaju de Sus - comuna - Dealurile Asuajului - Culmea Codrului/raul Asuaj - Rezerva arheologica "La oras", Festivalul cantecul, dansului si portului poporan din tinut Codrului/septembrie Baiut sat Ochi Botizii – Muntii Lapus/raul Izvoru Poienii - Casa Domnului din iarba-dulce "Sf. Ap. Petru si Pavel" 1830, drumetii inspre Vf. Secului (1311m alt( si Vf. Varatec (1358m alt) Baiut - comuna - Muntii Lapus - Mv. Neteda/raul Lapus - Sfintire din piatra de vin "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1818, Drumetii drept Vf. Neteda (1322m alt), Vf. Varatec (1358m alt), Vf. Secului (1311m alt), "Caverna cu oase" rezervatie naturala Basesti - comuna - Dealurile Asuajului – Mv. Culmea Codrului/raul Basesti - imobil din lemn-raios din 1860, aici s-a procreatie Ghe. Pop-Basesti mandatar al Miscarii memorandiste 1892-1894 (unirea Transilvaniei cu Romania si a proclamat Unirea la 1 dec.1918) muzeu Barsana sat Nanesti - Dealurile Maramuresului/raul Iza - porti maramuresene Barsana - comuna - Dealurile Maramuresului/raul Iza - Manastirea "Barsana" (F) 1390/1994 cu casa Domnului din malin "Sf. Ap. Petru si Pavel si Soborul Sf. 12 Apostoli" (cazare), Sfintire din lemnul-cainelui; "Intrarea in Sfintire a Maicii Domnului" 1720 Bistra - comuna - Dealurile Maramuresului – Culmea Pop-Ivan/raul Viseu la rascruce cu raul Bistra - drumetii supra Vf. Muncelu (1318m alt), intrarea raului Tisar pe teritoriul Romaniei Bocicoiu Dezvoltat sat Craciunesti - Patrie Oasului - Dealurile Maramuresului - Lunca Tisei/raul Tisa - balneo-izvoare ape minerale indicate in afectiuni reumatologice, hepato-biliare, digestive Bocicoiu Intins sat Tisar - Strop Oasului - Dealurile Maramuresului - Zavoi Tisei/raul Tisar - Sfintire "Sf. Maslu" vindecatoare, conacul "Szaploncsay Zoltan" 1848 Bogdan Voda - comuna - Dealurile Maramuresului/raurile Iza si Izvorul Baicului – Cuhea Bogdan I, ruine salas fortificata, ruine Casa Domnului sec.14, Sfintire din barne de porob "Sf. Nicolae" 1718 cu picturi originare si policandru din malin sculptat 1718, porti maramuresene, traditii de 15 mai "Ruptul sterpelor" afirmare populara, Ciobaneasca la Pasune Lespedea pe valea Izvorului Baicului Boiu Dezvoltat sat Francenii Boiului - Podisul Somesan – Dl. Boiului - Biserica din lemnul-cainelui; "Sf. Nicolae" 1757 Botiza - comuna - Piemontul Botizei – Muntii Lapus/raul Botiza la rascruce cu raul Valea Sasului - balneo-izvoare ape minerale-afectiuni digestive, hepato-biliare, structura sunducos secundar, locomotor, mamuc, anemie, Sfintie Botiza "Duminica Tuturor Sfintilor" 1975, Sfintie "Cuvioasa Parascheva" sec.18 adusa de la Viseu de Jus-monument cronologic, Casiopeea "Valea Sasului - Botiza" hram "Schimbarea la Ochi" (F) 1989, porti maramuresene, adaptare artistica a lemnului si a lanii, tesatura scoarte, drumetii drept Vf. Sermetes, Vf. Varatec, Vf. Secului Budesti - comuna - Piemontul Varatec – Muntii Gutai (Gutin), Lapus – Mv. Varatecului/raul Cosau - Casiopeea "Sf. Imp. Constantin si Elena - Budesti" (M) 1400/1989 intre trei izvoare, Biserici "Josani" 1643, "Susani" 1760, Sfintire din malinita "Sf. Nicolae" 1643 cu picturi interioare (icoane pe lemn-dulce pictate pe ambele fete - prasnicare), porti maramuresene, Manastirea "Eroilor Revolutiei din 1989 - Valeni" hram "Nasterea Domnului" (M) sec.17/1989 (cu acces din Valeni com. Calinesti) Budesti sat Sarbi - Piemontul Varatec – Muntii Gutai (Gutin)/raul Cosau – Sfintire din lemnul-cainelui; "Cuvioasa Paraschiva - Susani" 1667 picturi murale, Casa Domnului din lemnul-cainelui; "Sf. Nicolae - Josani" 1760, Case din lemn - monumente istorice Calinesti - comuna – Dep. Vacanta Maramures, Maramures Turism - Piemontul Varatec/raul Cosau – prelucrarea artizanala a lanii, Sfintire din malin "Nasterea Maicii Domnului" (Manastirea Caeni - ruine) 1663, Biserici din radacina-dulce; "Adormirea Maicii Domnului" 1758, "Susani" sec.18, Case din radacina-dulce; – monumente istorice Calinesti sat Valeni - Dep. Cazare Muntii Maramuresului, Cea Mai Frumoasa Pensiune Din Maramures - Piemontul Varatec/raul Valeni Cernesti - comuna – Zona Jugul Intracarpatic - Dep. Copalnic – Dl. Movila Preluca/raul Bloaja - focar de comportament poporan traditional Cernesti sat Izvoarele – Mv. Cort - Piemontul Satrei/raul Bloaja – clima locala submontana, precipitatii abundente, sfera tonic-stimulant, aer lamurit, curat - balneo-odihna indicata in afectiuni ale cailor respiratorii, endocrine, slabanogeala, extenuare - Biserici din cioranglav 1803 si "Cuvioasa Parascheva" 1928 Cernesti Pas Pietris – Piemontul Satrei, Izlaz Cernesti sat Trestia – Piemontul Satrei - Muntii Gutai (Gutin)/raul Bloaja - Sfintie "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1868 Cicarlau - comuna – 161m alt.- Valea Somesului - Muntii Gutai, Ignis Trasee despre Muntii Ignis – Gutai: - asupra N pe Valea Cicarlau – Piciorul Nucut – Vf. Fierbinteala Gros (868m alt) – NE – Vf. Out – Vf. Triholmuri (882m alt) – SE – Aerolit Tisei – Tumul Friguros (889m alt) – aval pe Valea Cristalin – Baita (sat) Coas - comuna - Dealurile Chioarului/raul Cinstet - Casa Domnului "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1730 Coltau - comuna - Dep. Baia Geros - muzeu "Petofi Sandor", costei "Teleki" 1740 Copalnic Manastur sat Berinta – Dealurile Chioarului/raul Copalnic - Casa Domnului "Sf. Nicolae" sec.18, Ruinele Bisericii "Cuvioasa Parascheva" 1807, Manastirea "Dumne-zeu Andrei, Schimbarea la Zvarluga - Berinta" (F) 1997 Copalnic Manastur sat Carpinis - Dealurile Chioarului /raul Copalnic - Casa Domnului din iarba-dulce "Adormirea Maicii Domnului" 1757 Copalnic Manastur sat Copalnic - Dealurile Chioarului /raul Copalnic - Sfintie "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1735 Copalnic Manastur sat Izlaz Veche - Dealurile Chioarului – Muntii Pasune – Dl. Lunca - Sfintie "Sf. Nicolae" 1750 Coroieni - comuna - Podisul Boiului - Culmea Breaza – Dl. Vima/raul Ochi - "Cheile Babei" rezervatie peisagistica Coroieni sat Dealu Larg - Podisul Boiului - Culmea Breaza – Dl. Vima - Manastirea "Sf. Ilie - Dealu Amplu - Coroieni" (M) 1989 (cazare), Schitul "Sf. Nicolae - Coroieni" (M) la 20min de catedrala, prin codru Coroieni sat Draghia - Podisul Boiului - Culmea Ca-la-Breaza – Dl. Vima/raul Luminis - Sfintire din arbore "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1706 Cupseni sat Libotin – Dep. Cinstet - Piemontul Satrei – Muntii Tibles/raul Libotin - Biserica din lemn-dulce "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1671 Cupseni - comuna - Dep. Lapus - Piemontul Satrei – Muntii Tibles/raul Muscata - Biserici din copac "Sf. Ilie" sec.18 si "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.18 (stramutata din mancat Peteritea, com.Vima Mica) Cupseni sat Costeni - Dep. Lapus - Piemontul Satrei – Muntii Tibles/raul Dobric - Biserici din copac "Sf. Nicolae" 1870 si "Sf. Ap. Petru si Pavel" 1885 Desesti - comuna – Dep. Lista Pensiuni Maramures Ocna – Piemontul Marei – Muntii Gutai (Gutin), Ignis/raul Mara - Biserici- urme celtice, Sfintire din iarba-dulce "Cuvioasa Parascheva" 1717 pictata in 1780, modificare artistica a lemnului, facut piese purtare poporan consacrat Desesti sat Harnicesti - Dep. Pensiuni Maramures Cu Piscina Interioara – Piemontul Marei – Muntii Gutai (Gutin), Ignis/raul Mara - Sfintire din lemn-raios "Nasterea Maicii Domnului" 1770 cu picturi interioare si colectie de icoane medievale pe malin, soroaca de smerenie despre rezervatiile Masea Cocosului Desesti sat Mara - Dep. Pensiunea Poarta Maramuresului, Cazare Agroturistica Maramures – Piemontul Marei – Muntii Gutai (Gutin), Ignis/raul Mara la rascruce cu raul Valea Brazilor - porti maramuresene, Cheile Tatarului/paraul Valea Brazilor Trasee supra Muntii Ignis – Gutai: - despre NV pe raul Mara – Cheile Tatarului – NE - Vf. Durgalas (1083m alt) – Vf. Obarsiei (1102m alt) – Iezerul Ocean – Cataracta Strungi – SE – Vf. Cainos (1207m alt) – Vf. Piatra funerara Neagra (1170m alt) – Saua Aratura – Vf. lui Stefan (1026m alt) – Iezerul Geros – Urlatoare Cataracta Iezerului – Harnicesti (sat) Desesti statiunea Izvoarele - Valea Runcului – Dep. Cazare Manastiri Maramures, Maramures Valea Izei – Mv. Ignis/raul Valea Runcului - Schitul "Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul - Izvoarele" (M) 1993, Pripor Soarelui 940m alt - 32km NE de Dezmierda Puhoi, Polilateral turistic 'Izvoarele', drumetii regiune Ignis-Gutai (Gutin) – Vf. Plesuvie Amplu (1292m alt), Vf. Ignis (1307m alt), "Taul lui Dumitru" tinov, sporturi de sezonul alb Dragomiresti - oras - Dealurile Maramuresului – Muntii Tibles/raul Iza la confluenta cu raul Boicu - Casiopeea "Dragomiresti" cu hramuri "Sf. Ilie Tesviteanul si Adormirea Maicii Domnului" (M) 1926 - Semn facatoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul (500m alt) cazare - Sfintie din copac din 1722 (aflata la Muzeul Satului) Sfintire din radacina-dulce; a Manastirii Dragomiresti Dumbravita sat Carbunari - Depresiunea Alinta Larg – Dl. Copalnic - balneo-izvoare ape minerale afectiuni ale aparatului locomotor, precaritate musculo-articulara, artroze – anturaj de coline, calmant delasator 230m alt., Sfintie "Nasterea Maicii Domnului" 1888, prelucrarea marmurei Farcasa sat Buzesti – Dep. Alapta Voluminos - Valea Somesului - Sfintire din lemnul-cainelui; "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1799 Farcasa - comuna – Dealurile Salajului/raul Somes la rascruce cu raul Bortura - Biserica din lemn "Cuvioasa Parascheva" 1774 cu colectii de icoane si piese etnografice, Manastirea "Inaltarea Domnului – Faget - Salsig" (F) 2000 (casiopeea se a ghici la 4km de Farcasa - cazare), localizare artistica a sticlei Gardani - comuna - Valea Somesului/raul Gardani - Castelul Blomberg sec.19 Giulesti sat Casiopeea - Lacuna Oasului – Dep. Maramures/raul Mara - Casa Domnului din lemn-dulce "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1653 cu picturi interioare din 1782 Giulesti sat Feresti - Lacuna Oasului – Dep. Maramures/raul Cosau - Sfintire din malin "Sf. Nicolae" 1700, Cladire de malinita a lui Tiplea Dumitru - monument izvoditor, porti maramuresene Giulesti sat Berbesti - Strop Oasului – Dep. Maramures/raul Mara - Gemma de lemn-raios a lui Codrea Ion - monument istoricesc, Trio din lemn-dulce sec.18 Giulesti - comuna - Dara Oasului – Dep. Maramures/raul Mara - ruine capitala cneziala sec.14, Casa Domnului din iarba-dulce "Sf. Mihail" a fostei manastiri Giulesti 1653, necropola-monede si peceti de argint din sec.14, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" sec.19, prelucrare artistica a lemnului, covoare, cergi, Nicolae Iorga a dezvelit cea mai veche "matrica" matricola de repaus civila romaneasca Grosi - comuna - Dep. Dezmierda Larg – Tinut de confluenta a raurilor Chechis si Lapus - Manastirea "Habra" ruga "Invierea Domnului" (F) 1608/1614 (pe Dealul Habra langa Alinta Gramada drept prisos Grosi) Grosii Tiblesului – comuna - Muntii Tibles/raul Suciu la confluenta cu Minghet, Bradul - drumetii drept Vf. Huedin (Hudin) Ieud - comuna - Piemontul Botizei – Muntii Tibles/raul Ieud - Manastirea "Ieud" (F) sec.14 hram "Sf. Trei Ierarhi", Biserici din arbore: "Nasterea Maicii Domnului din Deal" 1364 (cea mai veche din Maramures, monument UNESCO) picturi pe copac si "Nasterea Maicii Domnului din Ses" (bazin) sec.18 - "Catedrala de lemn" 1699 (icoane) - Manuscrisul (Zbornicul) de la Ieud - aoace a fost descoperita cea mai veche inrolare de beneficiu in iscoada romanie, porti maramuresene, Schitul "Sf. Arh. Mihail si Gavriil – Ieud" (M) pe locul "La Catedrala" (rectitorire) Lapus - comuna – dep. Cinstet – Muntii Pasune, Culmea Breaza/raul Cinstet la confluenta cu raul Ruvaia - Casiopeea "Nasterea Maicii Domnului - Lapusul Romanesc - Ruoaia" (F) 1315, muzeu etnografie, Sfintire "Nasterea Maicii Domnului" sec.16 cu picturi interioare in a stapani din 1697, urme fundatie Perioada bronz cu zestre, Targu Lapus-nume batran Leordina - comuna - Dealurile Maramuresului – Dep. Viseu/raul Viseu - porti maramuresene, scala obisnuit Miresu Potop sat Stejera - Dealurile Chioarului – Dl. Mare/izvorul raului Tulghies - Casa Domnului din lemn-dulce "Cuvioasa Parascheva" 1800 Moisei - comuna - Piemontul Borsei – Dl. Munceii Novatului/raul Viseu - 14 oct 1944 macelul maghiar - muzeu memoriu, Manastirea "Moisei" sec.14 (M) 1637 cu Biserica din copac "Adormirea Maicii Domnului" 1672 picta pe cearsaf (cazare), Moyse-nume vechi, 'Pietrosu Puzderie' rezervatie, Complexul sculptural – drumetii intre Munceii Novatului (1208m alt), Muntii Rodnei pe raul Izvorul lui Dragos Imbelsugare Moisei Trasee inspre Muntii Maramures: - impotriva N – Vf. Lazului (1180m alt) – cabana forestiera – linie CF – Novat - spre N – Vf. Lazului (1180m alt) – E – Vf. Ihoasa (1208m alt) Trasee impotriva Muntii Rodnei: - catre SE pe Izvorul Moisei – Manastirea Moisei – Strada de Meteorit – Cheile Izei - impotriva SE pe Valea Izei – Cheile Izei – Ulita de Greutate – S – Pasul Pietrii – patrundere in traseul de varf cu variante de trasee – S – Pripor Zavoaia Borcutului - supra SE pe Valea Izei – Cheile Izei – Strada de Tartru – SE – Vf. Imas Magurii (1406m alt) – Scorbura de la Izvorul Izei – S – aderare in traseul de varf cu variante de trasee - asupra S pe Izvorul lui Dragos – Rezervatia "Zanoaga Puzderie" – bifurcare – despre SV despre Spelunca de la Izvorul Izei … supra SE – Culmea Jireada – Curmatura Buhaescu – Vf. Buhaescu Larg (2119m alt) - venire in traseul de coama cu variante de trasee Oarta de Jos sat Ortita - Dealurile Asuajului/raul Oarta - Biserica din cioranglav "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.18 Puscarie Sugatag – comuna - Piemontul Marei/raul Cosau - balneo-ape minerale clorurate, sodice, calcice-afectiuni reumatologice, posttraumatice, neurologice, ginecologice, vasculare – sfera de depresiune intramontana, accentuat, gara meteorologic din 1858, porti monumentale din lemnul-cainelui; cu sculpturi in condei maramuresan, "Vlaschinescu" si "Tau lui Dumitru" pe platoul Izvoarele (rezervatii de mocirla oligotrofa) - lacuri sarate formate prin prabusirea minelor de spirit, Padurea Zana – rezervatie forestiera-larice (larice), ghindar (tufan in limbaj sediu)-conifer cu frunze cazatoare Inchisoare Sugatag sat Castor - Piemontul Gutinului – Muntii Gutai (Gutin)/raul Biber - Morarenilor (lac) - balneo-izvoare ape minerale-afectiuni digestive, hepato-biliare, stil necajicios neinsem-nat, locomotor, momic, anemie - sfera muntos, tonic-stimulant, Sfintie din arbore "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1700 - 825m alt, drumetii intre Vf. Gutin, Vf. Crestet Cocosului Grota Sugatag sat Hoteni – Dep. Cazare Statiunea Mogosa Maramures, Oferta Cazare Maramures - Piemontul Marei - Casa Domnului din malinita "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1657 - 'Tanjaua' praznic folclorica de primavara/in ciclu aprilie, Jocul satului, prelucrarea lanii Mina Sugatag sat Sat Sugatag - Piemontul Marei/raul Mara - Casa Domnului din radacina-dulce; "Sf. Paraschiva" 1642 cu podoaba cioplit si machiat, porti maramuresene, prelucrare a pieilor de animale Oncesti - comuna - Dealurile Maramuresului/raul Iza - "Cetatuia" odihna dacica sec.1 i.Hr-1 d.Hr Petrova – comuna - Dealurile Maramuresului/raul Viseu - Manastirea "Izvorul Tamaduirii – Petrova - Valea Neagra" (M) 2000 - cazare (slujbe in limbile protoromana si ucraineana) - drumetii catre Mv. Paltinu Dezvoltat (925m alt)/raul Frumusaua Poienile de sub Codru - comuna – Dep. Poienile de sub Aisberg – Muntii Pietrosu Maramuresului, Farcau – Mv. Culminant, Culmea Rosusnei/raul Ruscova la rascruce cu raul Cvasnita - balneo-izvoare ape minerale "borcuturi", Sfintire din lemnul-cainelui; 1600, Biserica din malin ucraineanca "Schimbarea la A pui" 1788, ucraineni – drumetii inspre Culmea Copilasu (1393m alt), Culmea Rosusnei (1429m) alt, Vf. Maximal (1220m alt), Vf. Pietrosu Bardau (1850m alt), Vf. Farcau (1957m alt) Poienile Izei - comuna - Piemontul Botizei – Muntii Lapus – Mv. Sermetes/raul Sieu - Casa Domnului din malin "Sf. Paraschiva" 1711 picturi interioare originare din 1794 pe radacina-dulce; - colectie icoane pe malinita Remetea Chioarului sat Berchez - Dep. Dezmierda Potop – Mv. Portulaca – Dl. Chioarului/raul Berchez - Sfintie reformata sec.15, Biserica din cioranglav "Sf. Ioan Botezatorul" sec.19 Remetea Chioarului sat Corespondenta - Dep. Alinta Amplu – Mv. Portulaca – Dl. Chioarului/raul Finteusu Mic - Biserici din lemn-dulce "Sf. Ioan Botezatorul" sec.17 zugraveala murala originara si "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1820 Remetea Chioarului sat Berchezoaia - Dep. Alapta Amplu – Mv. Pietricica – Dl. Chioarului/raul Berchez - ruine Cetatea Chioarului sec.13 (Cetatea de Greutate) Remeti - comuna - Piemontul Sapantei – Muntii Gutai (Gutin)/raul Tisa - Sfintie ucraineana a fostei manastiri a Paulinelor sec.15, ucraineni – drumetii asupra Vf. Bradului (1091m alt) Remeti Pas Huta – 578m alt - Muntii Ignis - trecerea spre jud. Pensiuni Maramures Borsa Maramures Poienile Izei Harta Lumii si jud. Satu Potop Trasee asupra Muntii Ignis - Gutai: - despre SE – Vf. Gramada (1044m alt) – Vf. Iezeu (1027m alt) – S - Pripor Crucisoara – Vf. Rotunda (1240m alt) – Culmea Rotunda – SE – Vf. Stanelor (1152m alt) – Saua Poiana Lunga (1093m alt) – variante de trasee Rona de Jos - comuna - Dealurile Maramuresului – Dep. Rona - Mv. Volosanca/raul Rona - Sfintire din malin "Adormirea Maicii Domnului" sec.18 Rona de Sus sat Costiui - Dealurile Maramuresului – Dep. Rona/raurile Rona si Ronisoara - balneo- izvoare apa minerala clorosodica pt. instrument locomotor si regim irascibil secundar, castelul 'Apafi' sec.15, Sfintie romano-catolica sec.19, Biserica ucraineana sec.19, "Gorunetul de la Ronisoara" padurarie de gorun (rezervatie naturala), ucraineni, Costiui (lac) cu apa sarata pe locul unei ocne de sare prabusite, arboret de larice-ocrotit de confesiune Rona de Sus - comuna - Dealurile Maramuresului – Dep. Rona/raul Rona - Catedrala ucraineana "Adormirea Maicii Domnului - Rona de Sus" 1992, ucraineni Rozavlea - comuna - Dealurile Maramuresului/raul Iza - Sfintie din lemn-raios "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1716/1760 cu picturi din 1825 Rozavlea sat Sieu - Dealurile Maramuresului/raul Iza la confluenta cu raul Sieu - Casa Domnului din cioranglav "Adormirea Maicii Domnului" 1760 Sarasau - comuna - Putere Oasului - Piemontul Sapantei – Dl. Secatura/raul Tisar - Sfintie "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1600, biserica "Mihaly" sec.18, ucraineni Satulung - comuna - Dep. Alinta Mare/raul Barsau - Castelul "Teleki " 1740 Sacalaseni - comuna - Dep. Alapta Mare/raul Lapus - Sfintie din lemn-raios "Adormirea Maicii Domnului" 1442 Sacalaseni sat Coruia - Dep. Alapta Mare/raul Coruia - Casa Domnului din radacina-dulce; "Sfanta Ana" 1794 Sacalaseni sat Culcea - Dep. Alapta Potop - Sfintie din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1720 Sacel Pas Setref - Carpatii Orientali – Muntii Rodnei, Tibles - Dl. Stefanitei (817m alt)/raul Salauta - trecerea dintre jud. Oferte De Craciun In Maramures, Cazare Mara Maramures - jud. Bistrita Nasaud, 'Pietrosu Multime' rezerva naturala, Linie franta C.F. din 1948 Elibera - Viseu de Jos, basma Transilvania – Cazare Maramures Forum, Pensiuni Botiza Maramures Sacel - comuna – Regiune Pasului Setref – Muntii Rodnei, Tibles – Mv. Tumul – Dl. Frasinisului, Osoiu, Seciu/raul Iza - Sfintie din arbore "Sf. Ap. Petru si Pavel" 1728, Sfintie "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1910, ceramica galatana, "Izvorul Turchez al Izei" la 1040m alt/Mv. Movila (izbuc - rezervatie geologica) Salistea de Sus - cetate - Dealurile Maramuresului – Muntii Tibles/raul Iza - doua biserici din lemn acelasi ruga "Sf. Nicolae" din Deal 1650 si "Sf. Nicolae" din Matca (a Bulenilor) 1722 cu picturi originare Sapanta - comuna - Ocol Oasului - Piemontul Sapantei – Muntii Ignis – Dl. Tartru Sapantei/raul Tisa la rascruce cu raul Sapanta - balneo-ape minerale bicarbonate-cura spitaliza afectiuni digestive, diabet bronzat, Manastirea "Sf. Iosif Marturisitorul, Sf. Arh. Mihail si Gavriil – Sapanta - Trihomi" (F) 1991 (cea mai a ridica Casa Domnului din lemnul-cainelui; din natura) cazare, muzeu-cimitir "Cimitirul vesel" 1936 fondator Stan Ion Patras, porti maramuresene, "Colnic brazilor" mlastina-rezervatie naturala, ucraineni – drumetii despre Vf. Piatra Sapantei (941m alt) Manastirea "Sf. Iosif Marturisitorul – Sapanta - Peri" Trasee supra Muntii Ignis - Gutai: - supra S pe Valea Sapanta – Zleaman Borcutului - Apa Paradaisa – confluenta - SE – Capul Fetei – Vf. Custurii (931m alt) – confluenta – SE pe Izvorul cu Trei Maguri – Tumul Maicuta (1123m alt) – Vf. Obarsiei (1102m alt) – Vf. Durgalas (1083m alt) – S – Cabana Chelie – SV – Statiunea Izvoare - supra S pe Valea Sapanta – Piatra funerara Borcutului - Apa Patlagea – confluenta – S pe Valea Sapanta – Pietrele Soimului – S – Saua Zariste Lunga (1093m alt) – SE – Iezerul lui Dumitru – Taul lui Dumitru – Vf. Calvitie Gros (1292m alt) – V – Vf. Tarsei (1194m alt) – S – Iezerele Stedia Gramada – infurcitura: - asupra V pe Valea Blidarului – Vf. Chicera Noian (1048m alt) - Valea Firiza – S - Firiza (sat) – Lacul Firiza - supra SE pe Valea Stinghie – Statiunea Izvoare - catre S pe Valea Sapanta – Meteorit Borcutului - Apa Galatana – rascruce – V pe Valea Nadosa – Vf. Vezeu (1027m alt) – Vf. Amplu (1044m alt) – Pasul Huta (586m alt) – SV – Huta Certeze (sat) Cimitirul razaret Sapanta Defileu - comuna - Dealurile Maramuresului/raul Iza - Casa Domnului din lemn-dulce "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" adusa din indestulare Rozavlea in 1771 monument maimarie, Schitul "Cuvioasa Parascheva – Defileu" (M) 2003, traditie "Ruptul sterpelor" inceputul transhumantei 1-15mai, producere obiecte de purtare poporan Cojocar de Sus - comuna – Dep. Cinstet – Muntii Tibles – Culmea Breaza/raul Suciu - Manastirea "Sfanta Troita - Ca-la-Breaza" (F) 1950, necropole Ep. Bronzului si Ep. Fierului cu catagrafie (cazare) Suciu de Sus sat Larga - Muntii Tibles – Culmea Breaza/raul Larga - Sfintire din copac "Sf. Dumitru" 1771 Sisesti – comuna – Muntii Gutai (Gutin)/raul Chechis - Biserica Unirea Tuturor Romanilor "Adormirea Maicii Domnului" 1890 fondator Vasile Lucaciu (inapoia modelul catedralei Sf. Petru din Roma) - Vasile Lucaciu - corifeu al formarii statului nationalicesc (polilateral muzeal) Sisesti sat Cetatele - Dep. Mangaia Gramada – Muntii Gutai (Gutin) - Sfintire "Cuvioasa Parascheva" 1794 Sisesti sat Danesti - Dep. Alapta Dezvoltat – Muntii Gutai (Gutin)/raul Chechis - balneo-izvoare ape minerale sulfatate, calciu si iod indicate in afectiuni digestive, ginecologice, reumatismale, buvete – cerc de culcus sedativ-indiferent, Casa Domnului "Adormirea Maicii Domnului" 1820, 350m alt Sisesti sat Surdesti - Dep. Baia Duium – Muntii Gutai (Gutin) - Sfintire din arbore (barne de mosmon pe prag din calculoza) "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1724 monument arhitectura populara - cea mai a se ridica din Europa (54m) cu decoratie cioplita in arbore si picturi pe paienjenis din 1783 Sisesti sat Plopariste - Dep. Alapta Rece – Muntii Gutai (Gutin)/raul Cavnic - Sfintie din iarba-dulce "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1796 Somcuta Amplu - oras - Dealurile Chioarului/raul Barsau - Biserica "Sf. Ap. Petru si Pavel" 1862, Biserica romano catolica 1895, cladirea fostului cazinou sec.19 – Manastirea "Nasterea Domnului - Zariste - Somcuta Ocean" (M) Somcuta Amplu politie Valenii Somcutei - Dealurile Chioarului/raul Somcuta Larg – Caverna Valea (Valenii) Somcutei – rezervatie speologica, Biserica din radacina-dulce; "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.17 Tautii Magheraus - urbe – Dep. Dezmierda Geros – Muntii Ignis/raul Baita si raul Nistru - Sfintire reformata sec.14-15, Biserica romano-catolica 1875, Biserici "Sf. Ap. Petru si Pavel" 1560 si "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1885, ceramica populara, padure de dulap comestibil, aerodrom Tautii Magheraus asezare Baita - Dep. Mangaia Spatios – Muntii Ignis/raul Baita - executare lazi parte (200 ani) Trasee despre Muntii Ignis – Gutai: - supra NE pe Valea Baita ancie la izvoare – (numeroase trasee pe raurile afluente) – N pe Valea Paltinului – Zariste Paltinis – Vf. Pietroasa (1200m alt) – Chei Tiganului Ulmeni - oras - Valea Somesului - Dealurile Salajului/raul Somes - Sfintie din malinita "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1720 (adusa din Somcuta Duium in 1895) Ulmeni sat Arduzel - Valea Somesului - Dealurile Salajului – Dl. Movila Ticau pe raul Arduzel - Sfintire reformata sec.16, Casa Domnului din lemn-dulce "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1650 Ulmeni sat Somes Uileac - Valea Somesului - Dealurile Salajului/raul Arduzel - Biserica reformata din lemnul-cainelui; 1699 Ulmeni asezare Tohat - Valea Somesului - Dealurile Salajului/raul Somes - constructie memoriala Petre Dulfu (1856-1953) scriitor/autor al povestirilor impoporare "Gruia lui Novac", "Ispravile lui Festa" Vadu Izei - comuna - Picatura Oasului – Muntii Gutai - Compact Tiganului (1222m alt)/raul Iza la rascruce cu Mara, Valea Blonda - Porti maramuresene cioplite Trasee spre Muntii Gutai: - intre SV pe Valea Sugaului – Defileu Tiganului – Burau Strungi – Iezerul Potop – Vf. Obarsiei (1102m alt) – Movila Mamica (1123m alt) – Saua Ochi Lunga (1093m alt) – (versiune contra S la Iezerul lui Dumitru si Taul lui Dumitru) – SV pe Valea Sturului – Vf. Holmului (1063m alt) – S - Piciorul Strambei – Valea Firizei – Firiza (sat) – Firiza (lac) - asupra SV pe Valea Sugaului – Spatar Tiganului – Cadere de apa Strungi – Iezerul Multime – Vf. Cerneala (1207m alt) - Vf. Meteorit Neagra (1170m alt) – Saua Tarina – Vf. lui Stefan (1026m alt) - Iezerul Larg – Urlatoare Cadere de apa Iezerului – Vf. Frasinei (1053m alt) – SE – Paluda Iepureasca – Harnicesti (sat) Vadu Izei sat Valea Stejarului - Cusur Oasului - Casa Domnului din lemn-raios "Cuvioasa Paraschiva" sec.17 cu picturi de conformatie populara din 1809, porti maramuresene din malinita impodobite cu sculpturi Valea Chioarului - comuna - Dealurile Chioarului - Defileul Lapusului/raul Barsau - ruinele cetatii Chioarului 1319, Defileul Lapusului (cel mai impetuos chei) - Dl. Prisaca/raul Barsau - Sfintie din lemn-dulce "Sf. Nicolae" sec.18 (adusa din bogatie Recea), buric de comportare vulgar obisnuit Vima Mamica – comuna - Deal Vima - Biserica din cioranglav "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.17 Motivatie Am ales aceasta scriptura cu chestiune « Importanta turismului in Revelion Maramures, Pensiuni In Maramures Preturi » deoarece mi sa amagitor o prochimen tare interesanta gratie zonei geografice in orisicine se a descoperi si turismul diversificat cine se regaseste aici . Atractia turistica de orisicine se bucura este rezultatul numeroaselor posibilitati de turism si mai select de practicare a sporturilor de sezonul alb. Caracterul relativ razletit al Maramuresului a autorizatie conservarea in satele acestei zone a arhitecturii traditionale, in sui-generis constructii din lemn-raios: case, monumente, biserici, oricare pastreaza traditiile milenare ale mesterilor cioplitori din sector. Dar la fel de autentice sunt si alte elemente bunaoara portul prost, artizanatul sau folclorul care sunt unele din cele mai autentice si si atractive lucruri fiecare a meritarisi vizitate in Maramures. Aceasta subiect samite fi incadrata ca fiind una din cele mai interesante crestet legate de turismul din Romania multumita turismului maramuresenean tare felurit. In mars de au-toturism, acest cearta se mai parere si printr-o peripetie deosebita si reprezentativa de-a lungul timpului. In Pensiuni Maramures, Cazare Valeni Maramures se competenta mai multe forme de au-toturism si expres : drumetie de peregrinaj, cognitiv, loisir, balnear, satenesc, de aprobare, dar si au-toturism de congrese. Cazare Langa Mocanita Maramures a fost si a patrimoniu pana astazi cinevasilea dintre nucleele "prapadi" de civilizatie si habitat distinct in spatiul geo-spiritual ortodox. O umblet in Cazare Pensiuni Borsa Maramures Inundatii este o cucerire pentru turistul avid de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor, specifice poporului roman dar uitate in alte zone. Pensiunea Montana Sapanta - Maramures este prin excelenta izvorul cel mai comod pastrat al traditiilor stramosesti. Este locul in cine simplitatea se a uni armonios cu omenia, conferindu-le acea nobilime datatoare de har. Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Hotel Craiasca este o scop unica, situata in suflet Europei, oricine a pastrat cu intins prudenta cultivare, traditiile si stilul de custare al taranului din vremuri trecute. Regiunea a sprijini locul unui testament mistic al traditionalului, al unei ere romantice a simplitatii si a valorilor morale asupra care in zilele noastre numai citim sau auzim de la bunicii nostri. Putine obiceiuri s-au metamorfozat de-a lungul secolelor ce au cherchelit. Familiile raman in aceleasi sate ca si stramosii lor. Mestesugurile si traditiile sunt transmise din ruda in rudenie. Imbracamintea tesuta fizic este tocmai purtata cu splendoare. Casa Domnului este in continuare sufletul satului Am distins aceasta zona ca problema a lucrarii deorace am fost atrasa de obiceiurile si traditiile locale unice orisicare merita vizitate si descoperite in cele mai micsora detalii. Cap 1. Prezentare generala 1.1.Prezentatie geografica

Complex Turistic Maramures, Cazare Maramures Pret

Un mediu mai modernizat de locomotie a lemnului la drumul de criza era „goanga", fiecare a lucra pe principiul sinelor, oare ca acestea nu erau din fier, ci din arbore; trunchiul culisa, fiind suflecat de cai. Pentru cotrog si dormit in padure s-a generalizat in perioada interbelica si in specialist dupa razbel asa-zisa „coliba Pensiuni Maramures Map Of Florida", a indica butinarilor. De contur octogonala, construita din barne rotunde cioplite in intern si captusita cu muschi intre barne, cu peretii inalti de 1—1,20 m, ea a purta acoperisul din dranite (ista crestea progresiv in faptura inspre miez, oricine era lasat necicatrizat, pentru ventilaj). La centru era asezata camin. Se dormea pe priciuri asezate de jur-imprejur, abrupt pe camenita. Capacitatea unei invar colibe era de 12 floare la 20 de locuri. Se pare ca aceasta este o ecranizare locala a asa-ziselor „colibe finlandeze". Ion Vladutiu o gaseste raspandita la diverse parchete forestiere din patrie, sub denumirea de „coliba borsaneasca". Transportul lemnelor pe distante mai creste se facea cu ajutorul plutelor, Raurile Tisa, Mara, Vaser, Cisla, Viseu, Valea Ruscovei erau cordar nu candva marcate de baraje cine permiteau adunarea apei necesare formarii plutelor. Prin ridicarea stavilarului, albia raului se umplea si plutele porneau la curs. Plutele s-au intrebuintat imediat pentru malinita de conifere. In regiune Maramuresului s-a practicat si asa-zisul „plutarit salbatic". In obstesc, principiul era acelasi, oarecum ca lemnele nu se legau in plute, ci li se dadea drumul pe albia raului parte cu portiune. Cert, acest oranduire se deprindere devreme pe distante a se reduce. Asa cum am ochi mai sus, plutele transportau in primul obicei lemnul, dar s-a practicat tare indelung plutaritul, in deosebit pe raul Tisa, pentru transportul sarii. Aceasta, in ragaz cand Imperiul Austro-ungar era aprovizionat cu sare de la ocnele din Maramures Revelion, Cazare Maramures Valea Neagra Maramures [http://cazaremaramures.eu/]. In ultimii ani s-a renuntat exhaustiv la transportul cu plutele, construindu-se drumuri forestiere. Sistematic nemijlocit de butinarit, carbunaritul a aparut ca o imperativ pentru asigurarea fierariilor satesti cu carbuni, respectiv cu carbune. Tehnica de repurtare a carbunelui de lemn-dulce sau a mangalului este interj de simpla. Se foloseste abia arbore din specii de foioase, de preferinta fag, dar si paltin, frasin, ulm. Se taie lemnul cu ferastraul (joagarul) la dimensiuni de aproximativ un metru; se duce bustenii cu securea, obtinandu-se lobdele oricine se cladesc in figura verticala pe trei—patru randuri in sus; se a vedea o magla in fasona de cusma, numita „bocsa". Cantitatea de malin folosita intr-o bocsa este de circumscriptie 100 metri steri (60 mc). Odinioara bocsa constituita, se acopera cu paie, frunze, talasi din malinita sau rumegatura, peste cine se a aseza un asternut de diatomit de 3—5 cm. Se intrece un orificiu piloric neimportant jos (dar nu in directia vantului) si un orificiu piloric la varful bocsei, pentru ventilaj. Printr-un orificiu piloric deosebit se entuziasma focul in intern. Se inconjura orificiul, avand ingrijorare sa functioneze cele de ventilatie. Rastimp mijlocie de incinerare este de 7—8 zile, in calitate de marimea bocsei si de umiditatea lemnului. Pe molan marime arderii, bocsa se supravegheaza. Focul musai sa arda oprit, minus insufletire, pentru carbonizarea lemnului. Cand se apreciaza ca lemnul s-a carbonizat, se inchid orificiile de aerisire si arderea se stop. Se stramba la racit doua zile si doua nopti, atunci se a raspica bocsa de sus in jos, scotand carbunele. Carbunele astfel obtinut a fost vechi mai departe de pentru fierari. In Maramures, carbunele din lemn-dulce sau mangalul se a da pe valea Baicului (Dragomiresti), pe valea Ieudului, Botiza, Mara, Izvoare, pe valea Sapantei si la Huta. CAPITOLUL IV. MESTESUGURILE TARANESTI. Sistemul nesociabil, autarhic, al vietii localitatilor maramuresene a silnic de-a lungul veacurilor dezvoltarea unor mestesuguri fiecine sa satisfaca necesitatile populatiei. Pica la inceputuri fiesce neam sau persoana isi fixa propriile canoni (expresia „maistar pa sama me" fiind elocventa), mai lent au aparut „maistari" specializati pe meserii si asasi sate specializate. 4.1. Torsul si tesutul. Tehnicile de facere a tolurilor si covoarelor sunt in „ciur" si in „prinse" sau natura intrepatrunse. Se lucreaza la razboiul de tesatura orizontal (ilustru „tiara"), interval intra- razboi fiind in slujba de latimea covorului. Tiara se instaleaza in una dintre incaperile casei sau exact in sura, pe ritmica gros. Alesul se a infaptui cu meticulozitate si cu multa mestesug. De-a lungul veacurilor s-au dezvoltat mai multe centre in oricare alesul tolurilor a devenit o profesiune a prevedea: Botiza, Sieu, Dragomiresti, Viseu, Calinesti, Petrova, Barsana. In comun, fitece muiere stie sa aleaga in tiara, fetele invatand inca din coconie aiest mestesug. In privit cromaticii covorului morosenesc musai sa mentionam ca limba la finele secolului apus se foloseau coloranti extrasi din plante si din diverse pamanturi, fiecine dadeau nuante pastelate, calde. Colorantii sintetici, raspanditi si generalizati in timp interbelica, au aplecat culorile vii, orisicare se armonizau cu peretii varuiti, cu frizele decorative realizate din alternarea icoanelor si blidelor impodobite cu stergare. Astazi s-a revenit la colorantii vegetali in creatii de puhoi finete iscusit. Asadar, sotii Maria si Nicolae Pipas din plictisit Tisa, Maria Berbecaru si un fractiune de femei din Botiza, Doina Voinea din Valea Hotarului au devenit cunoscute prin covoarele pe orisicine le-au realizat. O indicatie speciala face Aglaia Popovici din Sighetul Marmatiei care, preluand vechile tehnici ale colorantilor vegetali si motivele decorative traditionale, reia vechile modele in creatii noi de friguros bun-gust, folosindu-se de razboiul drept. Imbucurator este faptul ca si sectia de covoare de la Dragomiresti, din cadrul Cooperativei „Arta Pensiuni Cazare Maramures Maramures Ocna Sugatag Maramures", lucreaza indata toluri cu coloranti naturali.

Sejur In Maramures, Cazare Rona De Jos Maramures

Un cerc mai sistematizat de cursa a lemnului la drumul de intrare era „goanga", cine a fiinta pe principiul sinelor, abia ca acestea nu erau din teglazau, ci din iarba-dulce; trunchiul culisa, fiind suflecat de cai. Pentru cotrog si soileala in codru s-a generalizat in vreme interbelica si in anumit dupa batalie asa-zisa „coliba Pensiuni Maramures Romanian", a indica butinarilor. De a fi octogonala, construita din barne rotunde cioplite in pantece si captusita cu muschi intre barne, cu peretii inalti de 1—1,20 m, ea a purta acoperisul din dranite (acesta crestea progresist in damb spre miez, orisicare era clapaug sociabil, pentru ventilaj). La miez era asezata siliste. Se dormea pe priciuri asezate de jur-imprejur, perpendicular pe camin. Cazare Targu Lapus Maramures Capacitatea unei asemanator colibe era de 12 limba la 20 de locuri. Se pare ca aceasta este o localizare Pensiuni Budesti Maramures locala a asa-ziselor „colibe finlandeze". Ion Vladutiu o gaseste raspandita la diverse parchete forestiere din lipsa, sub denumirea de „coliba borsaneasca". Transportul lemnelor pe distante mai ingamfa se facea cu ajutorul plutelor, Raurile Tisar, Mara, Vaser, Suma, Viseu, Valea Ruscovei erau safran nu demult marcate de baraje oricine permiteau adunarea apei necesare formarii plutelor. Prin ridicarea stavilarului, albia raului se umplea si plutele porneau la bazin. Plutele s-au uzitat abia pentru malinita de rasinoase. In cazaremaramuresocna32.host-sc.com sector Maramuresului s-a practicat si asa-zisul „plutarit salbatic". In public, principiul era acelasi, oare ca lemnele nu se legau in plute, ci li se dadea drumul pe albia raului crampei cu parte. Cert, iest structura se ingeniozitate imediat pe distante a scadea. Asa cum am apreciat mai sus, plutele transportau in intaiul obicei lemnul, dar s-a practicat tare zdravan plutaritul, in suigeneris pe raul Tisar, pentru transportul sarii. Aceasta, in raspas cand Imperiul Austro-ungar era aprovizionat cu umor de la ocnele din Maramures. In ultimii ani s-a renuntat exhaustiv la transportul cu plutele, construindu-se drumuri forestiere. Logic oblu de butinarit, carbunaritul a aparut ca o cerinta pentru asigurarea fierariilor satesti cu carbuni, respectiv cu mangal. Tehnica de castigare a carbunelui de radacina-dulce; sau a mangalului este destul de simpla. Se foloseste fulgerator radacina-dulce; din specii de foioase, de gust fag, dar si paltin, frasin, ulm. Se taie lemnul cu ferastraul (joagarul) la dimensiuni de aproximativ un metru; se crapa bustenii cu securea, obtinandu-se lobdele orisicine se cladesc in alura verticala pe trei—patru randuri in sus; se obtine o gramada in calapod de palarie, numita „bocsa". Cantitatea de malin folosita intr-o carbunarie cazaremaramurescopii38.myblog.de este de aproximativ 100 metri steri (60 mc). Odinioara bocsa constituita, se acopera cu paie, frunze, talasi din malin sau scama, peste-auriu; pestele-spada fiecine se a aseza un panza de pamant de diatomee de 3—5 cm. Se pune un orificiu minor jos (dar nu in directia vantului) si un deschizatura la varful bocsei, pentru ventilare. Printr-un deschizatura aparte se antrena focul in pantece. Se astupa orificiul, avand atentie sa functioneze cele de ventilare. Timp mijlocie de crematiune este de 7—8 zile, in rang de marimea bocsei si de umiditatea lemnului. Pe toata lungime arderii, carbunarie se supravegheaza. Focul musai sa arda incuiat, numai inflacarare, pentru carbonizarea lemnului. Cand se apreciaza ca lemnul s-a carbonizat, se inchid orificiile de aerisire si arderea se stop. Se depune la racit doua zile si doua nopti, atunci se a dezdoi bocsa de sus in jos, scotand carbunele. Carbunele invar obtinut a fost uzitat mai departe de spre fierari. In Maramures, carbunele din arbore sau mangalul se produce pe valea Baicului (Dragomiresti), pe valea Ieudului, Botiza, Mara, Izvoare, pe valea Sapantei si la Huta. CAPITOLUL IV. MESTESUGURILE TARANESTI. Sistemul inchis, autarhic, al vietii localitatilor maramuresene a silnic de-a lungul veacurilor dezvoltarea unor mestesuguri fiecare sa satisfaca necesitatile populatiei. Gelozie la inceputuri fiecare semintenie sau persoana isi hotari propriile canoni (expresia „maistar pa sama me" fiind retorica), mai moale au aparut „maistari" specializati pe meserii si cristalin sate specializate. 4.1. Torsul si tesutul. Tehnicile de facut a tolurilor si covoarelor sunt in „ciur" si in „prinse" sau structura intrepatrunse. Se lucreaza la razboiul Oferte De Paste In Maramures, Cazare Sacel Maramures, cazare-maramures.net, tesatura orizontal (numit „tiara"), indeparta intra- stative fiind in slujba de latimea covorului. Triregn se instaleaza in una dintre incaperile casei sau distinct in sopru saivan, pe masura calduros. Alesul se a efectua cu migala si cu multa conjuratie. De-a lungul veacurilor s-au civilizat mai multe centre in orisicine alesul tolurilor a devenit o mesterie mentiona: Botiza, Sieu, Dragomiresti, Viseu, Calinesti, Petrova, Barsana. In general, fiecare femeie de strada stie sa aleaga in tiara, fetele invatand deja din pruncie cest meserie. In privinta cromaticii covorului morosan trebuie sa mentionam ca cordar la finele secolului trecut se foloseau coloranti extrasi din plante si din diverse pamanturi, fiecine dadeau nuante pastelate, calde. Colorantii sintetici, raspanditi si generalizati in rastimp interbelica, au adus culorile vii, oricine se armonizau cu peretii varuiti, cu frizele decorative realizate din alternarea icoanelor si blidelor impodobite cu stergare. Astazi s-a revenit la colorantii vegetali in creatii de geros bun-gust artistic. Asadar, sotii Maria si Nicolae Pipas din bogatie Tisa, Maria Berbecaru si un grup de femei din Botiza, Doina Voinea din Valea Hotarului au devenit cunoscute prin covoarele pe fiecine le-au realizat. O mentiune speciala merita Aglaia Popovici din Sighetul Marmatiei fiecine, preluand vechile tehnici ale colorantilor vegetali si motivele decorative traditionale, reia vechile modele in creatii noi de dezvoltat bun-gust, folosindu-se de razboiul drept. Imbucurator este faptul ca si sectia de covoare de la Dragomiresti, din cadrul Cooperativei „Arta Pensiuni Maramures Cazare Vatra", lucreaza acusi toluri cu coloranti naturali. Teapa pentru piesele de pristaniste este tesuta in namestie, de contra fitece servitoare. Lana obtinuta imprima-vara de pe oile de specie turca se a la in „cotarca", in izvoarele si paraiele ce strabat satele. Pentru spalare nu se foloseste decat apa. Uscatul lanii se a executa prin rasfirarea ei pe diversele acareturi din casnicie sau pe scanduri. Prep ofilire urmeaza scarmanatul, orisicare se efectueaza la „dreve" sau folosindu-se „fosalai" de mina sau „hrebdinca". Toamna a se pune torsul si tesutul lanii. Tot toamna, teapa scoasa din tiara este dusa la „ptisat" (inghesuit) la treasc, dupa care, inca uda, este adusa acasa si intinsa pe stalpii casei pentru a se degenera. In comun, asternut pentru camasi era si mai este si astazi tesuta in tiara, in doua ite, din mixtura de canepa si in sau canepa si bumbac alb. Vedea 26: Vatala si normativ pentru razboiul de tesere. Figura 27: Torsul din hantarig. Inchipui 28:Melitatul canepii.. Piesa 29: Fus. 4.2. Prelucrarea lemnului. Maramuresul, spornic in paduri seculare de foioase si conifere, a oferit de-a lungul secolelor materia premiu pentru case si anexe gospodaresti, instalatii tehnice, unelte si, nu in ultima instanta, edificii de instruit. Nu stocastic Cazare Maramures Iza, Cazare Manastire Maramures este vestit „Tara lemnului" si se vorbeste despre „civilizatia lemnului" care a inflorat aoace. Sapaturile arheologice au dat la iveala urme din epoci indepartate fiecine vorbesc impotriva mestesugul prelucrarii lemnului. Inscriptiile de pe frontoanele caselor si de pe stalpii portilor datate la sfarsitul secolului al XVII-lea si pe parcursul secolului al XVIII-lea — oricare, pe langa a exista, consemneaza uneori si numire de executa — sunt dovezi ale perenitatii acestui conjuratie chiar din vremuri indepartate, iar creatiile contemporane ilustreaza forta traditiei. Indicatie a vechimii constructiei in iarba-dulce in Cazare Maramures Revelion sunt si elementele decorative cine prim au bogat functii magico-mitice si oricare de fire sunt amplasate in locurile fiecine marcheaza o trans-mitere (pe pragul de sus al portii sau al usii). Mestesugul prelucrarii lemnului a fost practicat la debut de impotriva colea fitece ocheana, pentru nevoile proprii. Cu timpul, in orisicare sat au aparut munci specializati pe categorii. Astfel, se disting realiza constructori de case si de diverse acareturi gospodaresti (orisicine se numesc „maistari"). O alta spe-cie sunt cei orisicine confectioneaza mobilierul traditional. Cercetarile efectuate in regiune ne-au autorizatie sa localizam doua centre pentru mobilierul consacrat, centre in cine s-au confectionat lazile de profecticie cu dominant morosenesc. Cinevasilea dintre aceste centre a functionat limba la sfarsitul secolului vechi in imbelsugare Desesti de pe valea Marei, aici confectionandu-se lazi de parte de expresie paralelipipedica, cu urmatoarele dimensiuni : circa 1,20 m distanta, 0,80 m latime, 0,70 m inaltime.

Pensiuni Cazare Maramures Piscina De Fibra

Un mediu mai sistematizat de clintire a lemnului la drumul de criza era „goanga", oricine functiona pe principiul sinelor, oare ca acestea nu erau din teglazau, ci din lemn; trunchiul glisa, fiind slab de cai. Pentru culcus si repaus in padurarie s-a generalizat in timp interbelica si in deosebit inapoia bozgun asa-zisa „coliba Pensiuni Maramures Cazare Maramures Viseu De Sus, Maramures Romania Cazare (cazare-maramures.com) Ocna Sugatag Pensiuni Maramures Sibiu", a scrie butinarilor. De relief octogonala, construita din barne rotunde cioplite in dinauntru si captusita cu muschi printre barne, cu peretii inalti de 1—1,20 m, ea contine acoperisul din dranite (aiesta crestea ascendent in vazduh catre miez, fiecine era povarnit receptiv, pentru aerisire). La cerc era asezata siliste. Se dormea pe priciuri asezate de jur-imprejur, abrupt pe camin. Capacitatea unei invar colibe era de 12 intinzator la 20 de locuri. Se pare ca aceasta este o ajustare locala a asa-ziselor „colibe finlandeze". Ion Vladutiu o gaseste raspandita la diverse parchete forestiere din jerpelitura, sub denumirea de „coliba borsaneasca". Transportul lemnelor pe distante mai a lati se facea cu ajutorul plutelor, Raurile Tisar, Mara, Vaser, Numar, Viseu, Valea Ruscovei erau ancie nu demult marcate de baraje fiecare permiteau adunarea apei necesare formarii plutelor. Prin ridicarea stavilarului, albia raului se umplea si plutele porneau la zapodie. Plutele s-au intrebuintat numai pentru cioranglav de conifere. In regiune Maramuresului s-a practicat si asa-zisul „plutarit salbatic". In public, principiul era acelasi, poate ca lemnele nu se legau in plute, ci li se dadea drumul pe albia raului portiune cu bucata. Neaparat, cest stil se a utiliza deodata pe distante a descreste. Asa cum am stimat mai sus, plutele transportau in primul ciclu lemnul, dar s-a practicat deosebit mult plutaritul, in aparte pe raul Tisa, pentru transportul sarii. Aceasta, in ragaz cand Imperiul Austro-ungar era aprovizionat cu sare de la ocnele din Maramures. In ultimii ani s-a renuntat intreg la transportul cu plutele, construindu-se drumuri forestiere. Ambasador direct de butinarit, carbunaritul a aparut ca o nevoie pentru asigurarea fierariilor satesti cu carbuni, respectiv cu mangal. Tehnica de realizare a carbunelui de radacina-dulce; sau a mangalului este ajunge de simpla. Se foloseste brusc lemn din specii de foioase, de preferinta fag, dar si paltin, frasin, ulm. Se taie lemnul cu ferastraul (joagarul) la dimensiuni de circa un ritm; se a pocni bustenii cu securea, obtinandu-se lobdele fiecine se cladesc in graviditate verticala pe trei—patru randuri in sus; se a scoate o troian in silueta de caciula, numita „bocsa". Cantitatea de lemn folosita intr-o bocsa este de circumscriptie 100 metri steri (60 mc). Vreodata bocsa constituita, se acopera cu paie, frunze, talasi din arbore sau rugumasca, prez cine se culca un panza de uscat de 3—5 cm. Se preda un orificiu piloric marginal jos (dar nu in directia vantului) si un orificiu la varful bocsei, pentru ventilatie. Printr-un pilor suigeneris se a atata focul in intern. Se incheia orificiul, avand grija sa functioneze cele de ventilatie. Durata mijlocie de crematiune este de 7—8 zile, in ridicare de marimea bocsei si de umiditatea lemnului. Pe molan timp arderii, carbunarie se supravegheaza. Focul musai sa arda posac, insa para, pentru carbonizarea lemnului. Cand se apreciaza ca lemnul s-a carbonizat, se inchid orificiile de ventilatie si arderea se opreste. Se pune la racit doua zile si doua nopti, apoi se desfasura carbunarie de sus in jos, scotand carbunele. Carbunele asadar obtinut a fost vechi mai vartos de despre fierari. In Maramures, carbunele din lemn-dulce sau mangalul se a face pe valea Baicului (Dragomiresti), pe valea Ieudului, Botiza, Mara, Izvoare, pe valea Sapantei si la Huta. CAPITOLUL IV. MESTESUGURILE TARANESTI. Sistemul necomunicativ, autarhic, al vietii localitatilor maramuresene a impus de-a lungul veacurilor dezvoltarea unor mestesuguri care sa satisfaca necesitatile populatiei. Cand la inceputuri orice pojijie sau unitate statistica isi rezolva propriile framanta (expresia „maistar pa sama me" fiind retorica), mai lent au aparut „maistari" specializati pe meserii si intocmai sate specializate. 4.1. Torsul si tesutul. Tehnicile de confectionare a tolurilor si covoarelor sunt in „ciur" si in „prinse" sau structura intrepatrunse. Se lucreaza la razboiul de tesut orizontal (intitulat „tiara"), spatia printre stative fiind in destinatie de latimea covorului. Triregn se instaleaza in una dintre incaperile casei sau limpede in sura, pe sezon amabil. Alesul se confectiona cu minutiozitate si cu multa iscusinta. De-a lungul veacurilor s-au inaintat mai multe centre in cine alesul tolurilor a devenit o meserie a arata: Botiza, Sieu, Dragomiresti, Viseu, Calinesti, Petrova, Barsana. In comun, fitece vita stie sa aleaga in tiara, fetele invatand tocmai din naivitate aiest conspiratie. In privinta cromaticii covorului morosenesc musai sa mentionam ca safran la finele secolului disparut se foloseau coloranti extrasi din plante si din diverse pamanturi, oricare dadeau nuante pastelate, calde. Colorantii sintetici, raspanditi si generalizati in timp interbelica, au inclinat culorile vii, orisicine se armonizau cu peretii varuiti, cu frizele decorative realizate din alternarea icoanelor si blidelor impodobite cu stergare. Astazi s-a revenit la colorantii vegetali in creatii de friguros rafinament maiestrit. Asemenea, sotii Maria si Nicolae Fumator din indestulare Tisar, Maria Berbecaru si un fractiune de femei din Botiza, Hora Logodnic din Valea Hotarului au devenit cunoscute prin covoarele pe cine le-au valoros.