Stress & the Cities – Vise, valuri, vorbe: „Epilog 3 – Scântei” de Florika Waltère

Scrisoarea 9  Iubitul meu epistolar, mă somezi să-ți dau un răspuns devoalat la întrebarea ta bruscă, finală, DA sau NU? Nu pot să fac altceva mai rău decât ruptura ireparabilă pe care am aruncat-o cu bumerangul în scrisoarea a 8-a, care e pe drum. În ea îți explic situația mea de aici, fără codificări și fără menajamente. Am scris-o într-un moment de totală sfâșiere. Crede-mă că nu mi-am…

View On WordPress

Stress & the Cities – Vise, valuri, vorbe: „Cum, stai în cumpănă?” de Florika Waltère

– Ia te uită la noi, ne respectăm ca bucureștencele, mergem la serviciu la ora 10.00! Și la birou facem ca nemții: lucrăm o oră-două și ne ducem la masa de prânz! – Te-nșeli! Am avut azi-noapte o criză de bilă care m-a îndoit de dureri. M-am tratat cu ceaiuri și comprese. Până să anunț la serviciu de dimineață, m-am calmat. Îmi făcusem rucsacul să mă duc cu salvarea la urgență… – Păi, eu de-acolo…

View On WordPress

Stress & the Cities – Vise, valuri, vorbe: „Amiaza îngerilor” de Florika Waltère

– Vrei să intrăm aici, iubita? – De ce nu? E restrâns și e foarte plăcut… Dar nu e prea aproape de unde locuiești? Nu te cunosc chelnerii? – Nu se uită ei după mine când alerg noaptea pe alei pe sub tei. – Nu ai mâncat încă aici, la doi pași de tine? – Nu. Vin mereu cupluri de îndrăgostiți, iar eu m-aș simți și mai singur. Prefer să mănânc lângă Romexpo, localurile sunt aglomerate, dar neutre.…

View On WordPress

Stress & the Cities – Vise, valuri, vorbe: „Locuri dobândite” de Florika Waltère

– Fetelor, unde mai mergem? – Hai să trecem cu tramvaiu-n Franța! – Cum cu tramvaiul? În vis? – Nu, pe șine! L-am descoperit la Kehl în Germania. Într-un sfert de oră ne duce peste Rin până la Strasbourg. – Umblați voi aiurea-n tramvai, că eu mă simt bine la mine acasă. Eu descopăr frumuseți în casa mea și pe Rinul meu, că trece și pe la noi. De ce să mă duc după el în Franța? [pauză]…

View On WordPress

Stress & the Cities – Vise, valuri, vorbe: „Nu vrem să fim ca voi!” de Florika Waltère

Stress & the Cities – Vise, valuri, vorbe: „Nu vrem să fim ca voi!” de Florika Waltère

– Așteptați cinci minute până își face efect anestezia. – V-ați gândit să-i predați cândva cabinetul fiicei? – Categoric nu! În niciun caz! – Nu vrea ea? Pentru că e așa de bine aranjată în cariera universitară? – Da. Încă din primii ani când făcea practica aici la mine și îi plăcea chiar foarte mult, se gândea să depășească treapta aceasta. – Și a depășit baremurile academice cu brio, respect,…

View On WordPress

Stress & the Cities – Vise, valuri, vorbe: „Vita longa, ars brevis” de Florika Waltère

Stress & the Cities – Vise, valuri, vorbe: „Vita longa, ars brevis” de Florika Waltère

– Năzuința spre lucrarea unică mă anima în adolescență „să creez opera care să dureze secolelor, mileniilor – da, e greu, presupuneam eu, dar dacă am să agonizez lucrând și am să mă extaziez creând (ca Michelangelo), tra-la-la-la, voi reuși.” Acum văd exultarea mea de atunci ca pe o copilărie, dar cât de proaspătă și de vitală era! – Dar tu ai transpus în viață visul tău din copilărie! Ți-ai…

View On WordPress

„Nu mai deschid TV-ul” de Florika Waltère

„Nu mai deschid TV-ul” de Florika Waltère

– Ce ți-a trebuit să votezi cu Ramona? Două tururi ne-au trebuit? Îți place acum circul ăsta toxic interminabil de la TV? – Nu, nu ne mai trebuia încă o mahala grețoasă după afacerea Caracăl! – Ce-a mai fost și-acolo? Vrea și primarul din Caracăl să fie președinte? Nu numai Olguța? – Tu ești pe dinafară, ești departe de lumea noastră dezlănțuită! Și zguduită de dispariția a două fete de liceu din…

View On WordPress

Stress & the Cities – Vise, valuri, vorbe: ”Don't be shy, you're alright” de Florika Waltère

Stress & the Cities – Vise, valuri, vorbe: ”Don’t be shy, you’re alright” de Florika Waltère

– De ce îmi întinzi cartea de identitate, my lady? Ajunge că te văd, nu-mi trebuie să te controlez. [pauză] Totuși… îmi iei o piatră de pe inimă: credeam că ești mult mai tânără. [pauză] Înțeleg, vrei și tu pașaportul meu: iată-l. [pauză] În fond ai dreptate: ne-am întâlnit doar de două ori și ne-am ��nflăcărat din emailuri. Trebuie să fii reticentă… cu un galben. [pauză] – Ufff, și eu mă temeam…

View On WordPress

Stress & the Cities – Vise, valuri, vorbe: „Nu vrem să fim ca voi!” de Florika Waltère

Stress & the Cities – Vise, valuri, vorbe: „Nu vrem să fim ca voi!” de Florika Waltère

– Așteptați cinci minute până își face efect anestezia. – V-ați gândit să-i predați cândva cabinetul fiicei? – Categoric nu! În niciun caz! – Nu vrea ea? Pentru că e așa de bine aranjată în cariera universitară? – Da. Încă din primii ani când făcea practica aici la mine, și îi plăcea chiar foarte mult, se gândea să depășească treapta aceasta. – Și a depășit baremurile academice cu brio, respect,…

View On WordPress

Stress & the Cities – Vise, valuri, vorbe: „Bilețelul albastru” de Florika Waltère

Stress & the Cities – Vise, valuri, vorbe: „Bilețelul albastru” de Florika Waltère

– Nu mai face inutil pe modesta și pe patrioata că vrei bilet la Tarom, că ei zboară tot cu Antonovurile alea din regimul trecut. E periculos. Lasă să-ți ia secretara biletul standard la Lufthansa business. – Da, cred că e rezonabil ce-mi spui. [pauză] Fii pe pace, mă voi descurca. Sunt om mare și nu e prima delegație. – Nu mai am încredere în cei de la București; sunt sceptic că vei avea vreun…

View On WordPress

Stress & the Cities – Vise, valuri, vorbe: „Glissando” de Florika Waltère

Stress & the Cities – Vise, valuri, vorbe: „Glissando” de Florika Waltère

– Prin salon trec fete-ncoa și-ncolo/ vorbind de Micheangelo… – Ce bine le potrivești tu, Arta! Ne pui acum și pe versuri, nu numai pe scenă! – Nu-s ale mele. Așa scria T. S. Eliot la început de secol XX, în The Love Song of J. A. P... ”In the room the women come and go/ Talking of Micheangelo.” – Parol, nu suntem noi cucoanele din Londra care vorbesc de Michelangelo, suntem însă la Berlin și…

View On WordPress

„Irene și arma secretă chineză” de Florika Waltère

„Irene și arma secretă chineză” de Florika Waltère

– Vă sun din partea fiului, sunt colegul lui de la uni. – De ce vă deranjează pe dvs. și nu-mi scrie el un email? – Nu dau internet la pacienți, asta e politica clinicii din Boston. – Cum? E în spital? De ce nu sună el, dacă a putut să vă dea numărul de telefon? – Nu poate să vorbească, dar nu e grav! – Cum nu e grav dacă nu poate să vorbească? – Calm down, ma’am! Nu e grav, vă asigur! Și are cel…

View On WordPress

Stress & the Cities – Vise, valuri, vorbe: „Incognito gri” de Florika Waltère

Stress & the Cities – Vise, valuri, vorbe: „Incognito gri” de Florika Waltère

– În ce loc inspirat mi-ai dat întâlnire! – Nu-i frumos? Prietena din Olanda mă roagă să pun din an în paște lumină la locurile părinților ei. E și o bancă acolo. Vino! [o oră mai târziu] – Arată bine florile și loturile așa cum le-ngrijești! Acum poți să te-odihnești. – Gigi, merci de hărnicie! – Îmi plac florile și pământul lor. Îmi place să te văd cum te implici în tot ce faci. Totul îmi place…

View On WordPress

Stress & the Cities – Vise, valuri, vorbe: „Viitorul e aici” de Florika Waltère

Stress & the Cities – Vise, valuri, vorbe: „Viitorul e aici” de Florika Waltère

– Victorie! Nu avem niciun aparat tehnic în sufragerie: aici vă servim salate asortate, dar nu de cabluri! Așa că, te rog, fetiță cumințică ce ești, cât timp mâncăm să lași tableta la tine în cameră. – Dar eu așa mănânc, cu tableta lângă mine. – Adică mănânci și desenezi? Sau ce joci tu acolo pe tabletă? – Daaa! – Și mama ce zice? – Întreab-o tu! [pauză] – Dragă prietenă, noi am pierdut cursa…

View On WordPress

Stress & the Cities – Vise, valuri, vorbe: „Adieu, bonjour” de Florika Waltère

Stress & the Cities – Vise, valuri, vorbe: „Adieu, bonjour” de Florika Waltère

– Acum suntem înăuntru, Medi, nu-ți convine ceva? – Aaah, tare mi-e bine, în infinity pool spre ocean și soare… Simt cum urcă-n mine preaplinul pe care-l aștepți tu la Mamaia. Tu ți-l dorești cu ardoare, dar nu vine. În schimb, mă cuprinde pe mine, când aproape l-am uitat… Bonjour, Club Med! [pauză] – Ce cauți tu de fapt, Mijlocio, Mediano, an de an la Club Mediterrano? – Te caut pe tine, Mezină,…

View On WordPress

Stress & the Cities – Vise, valuri, vorbe: „Divorț american” de Florika Waltère

Stress & the Cities – Vise, valuri, vorbe: „Divorț american” de Florika Waltère

– Nu te mai lamenta, draga mea, e acum om în toată firea, cu doctorat… – Dar rămâne singur în lumea aia nebună, dacă îl lasă fata asta, iubirea lui… – Draga mea, îl căinezi ca acum 20 de ani, când erai prima dată la noi și tocmai divorțase fiica ta. Tu scăpai zilnic câte o lacrimă pentru nepoțelul de opt anișori, care n-a greșit cu nimic și rămâne singur pe lume. Și n-a fost deloc așa, întrucât…

View On WordPress